12 definiții pentru friabil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRIÁBIL, -Ă, friabili, -e, adj. (Despre materiale) Care se fărâmițează, se sparge ușor. [Pr.: fri-a-] – Din fr. friable, lat. friabilis.

FRIÁBIL, -Ă, friabili, -e, adj. (Despre materiale) Care se fărâmițează, se sparge ușor. [Pr.: fri-a-] – Din fr. friable, lat. friabilis.

friabil, ~ă a [At: GALACTION, O. I 337 / Pl: ~i, ~e / E: fr friable] (D. materiale) Care se fărâmițează ușor.

FRIÁBIL, -Ă, friabili, -e, adj. (Franțuzism) Care se fărîmițează, se sparge ușor. V. fragil. – Pronunțat: fri-a-.

FRIÁBIL, -Ă adj. Care se poate sfărâma, sparge ușor. [Pron. fri-a-. / cf. fr. friable, lat. friabilis < friare – a sparge].

FRIÁBIL, -Ă adj. (despre materiale) sfărâmicios; casant. (< fr. friable, lat. friabilis)

FRIÁBIL ~ă (~i, ~e) livr. (despre materiale) Care poate fi sfărâmat sau spart ușor; fărâmicios. [Sil. fri-a-] /<fr. friable, lat. friabilis

friabil a. care lesne se poate face praf: piatră friabilă.

*friábil, -ă adj. (lat. friabilis, d. friare, a sfărma, a pisa). Fiz. Care se face praf, sfărămicĭos: peatră, pămînt friabil.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

friábil (fri-a-) adj. m., pl. friábili; f. friábilă, pl. friábile

friábil adj. m. (sil. fri-a-), pl. friábili; f. sg. friábilă, pl. friábile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FRIÁBIL adj. v. sfărâmicios.

FRIABIL adj. fărîmicios, sfărîmicios, (prin Ban. și Transilv.) sfărîmos. (Un material ~.)

Intrare: friabil
friabil adjectiv
  • silabație: fri-a-bil
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • friabil
  • friabilul
  • friabilu‑
  • friabilă
  • friabila
plural
  • friabili
  • friabilii
  • friabile
  • friabilele
genitiv-dativ singular
  • friabil
  • friabilului
  • friabile
  • friabilei
plural
  • friabili
  • friabililor
  • friabile
  • friabilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

friabil

etimologie: