FRENETIC, -Ă, frenetici, -e, adj. Care e în stare de frenezie; cuprins de pasiune neînfrînată, violentă. Zeci de brațe erau ridicate spre cer într-o agitație frenetică. CAMIL PETRESCU, N. 17. ◊ (Adverbial) Sărea frenetic în jurul mesei și cînta improvizînd pentru ea însăși. CAMIL PETRESCU, O. I 258. Ana doamna... frenetic strîngea pe-al ei sîn Copilul. ALECSANDRI, P. III 244.