opțiuni
  • info

10 definiții pentru franțuzi

Explicative DEX

FRANȚUZI, franțuzesc, vb. IV. Refl. (Înv. și fam.) A imita servil obiceiurile franceze, a întrebuința în mod nejustificat cuvinte și expresii franceze. ♦ Tranz. A introduce, fără necesitate, în limbă cuvinte și expresii franceze. – Din franțuz.

FRANȚUZI, franțuzesc, vb. IV. Refl. (Înv. și fam.) A imita servil obiceiurile franceze, a întrebuința în mod nejustificat cuvinte și expresii franceze. ♦ Tranz. A introduce, fără necesitate, în limbă cuvinte și expresii franceze. – Din franțuz.

franțuzi [At: DA ms / Pzi: ~zesc / E: franțuz] (Înv; fam) 1 vr A imita servil obiceiurile franceze. 2 vr A întrebuița în mod nejustificat cuvinte și expresii franceze. 3 vt A introduce, fără necesitate, în limbă cuvinte și expresii franceze.

FRANȚUZI (-zesc) vb. refl. A imita modele și apucăturile Francezilor [Franțuz].

FRANȚUZI, franțuzesc, vb. IV. Refl. (Învechit și familiar) A imita servil obiceiurile franceze și a întrebuința în mod nejustificat unele cuvinte și expresii franceze. ♦ Tranz. A introduce în limbă cuvinte și expresii franceze.

A FRANȚUZI ~esc înv. tranz. fam. 1) (limbi, idiomuri, graiuri) A împestrița cu expresii și cuvinte franceze. 2) A face să se franțuzească. /Din franțuz

A SE FRANȚUZI mă ~esc intranz. A adopta limba, cultura și obiceiurile francezilor; a deveni asemănător cu francezii. /Din franțuz înv.

2) franțuzésc v. tr. (d. Franțuz). Francizez, prefac în Francez.

Ortografice DOOM

!franțuzi (a ~) (înv., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. franțuzesc, 3 sg. franțuzește, imperf. 1 franțuzeam; conj. prez. 1 sg. să franțuzesc, 3 să franțuzească

franțuzi (a ~) (înv., fam.) vb., ind. prez. 3 sg. franțuzește, imperf. 3 sg. franțuzea; conj. prez. 3 să franțuzească

franțuzi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. franțuzesc, imperf. 3 sg. franțuzea; conj. prez. 3 sg. și pl. franțuzească

Intrare: franțuzi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • franțuzi
  • franțuzire
  • franțuzit
  • franțuzitu‑
  • franțuzind
  • franțuzindu‑
 singular plural
  • franțuzește
  • franțuziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • franțuzesc
 (să)
  • franțuzesc
  • franțuzeam
  • franțuzii
  • franțuzisem
a II-a (tu)
  • franțuzești
 (să)
  • franțuzești
  • franțuzeai
  • franțuziși
  • franțuziseși
a III-a (el, ea)
  • franțuzește
 (să)
  • franțuzească
  • franțuzea
  • franțuzi
  • franțuzise
plural I (noi)
  • franțuzim
 (să)
  • franțuzim
  • franțuzeam
  • franțuzirăm
  • franțuziserăm
  • franțuzisem
a II-a (voi)
  • franțuziți
 (să)
  • franțuziți
  • franțuzeați
  • franțuzirăți
  • franțuziserăți
  • franțuziseți
a III-a (ei, ele)
  • franțuzesc
 (să)
  • franțuzească
  • franțuzeau
  • franțuziră
  • franțuziseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

franțuzi, franțuzescverb

  • 1. învechit familiar A imita servil obiceiurile franceze, a întrebuința în mod nejustificat cuvinte și expresii franceze. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A introduce, fără necesitate, în limbă cuvinte și expresii franceze. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • franțuz DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „franțuzi” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1