franklin sm [At: DEX / Pl: ~i / E: fr franklin] (Fiz) Unitate de măsură a sarcinii electrice.

FRANKLIN s.m. (Fiz.) Unitate de măsură a sarcinii electrice, egală cu sarcina unui corp punctual care, la distanța de 1 cm de un alt corp punctual încărcat cu aceeași sarcină, este supus în vid unei forțe de o dină. [< fr., engl. franklin, cf. (Benjamin) Franklin – fizician american].

FRANKLIN s. m. unitate de măsură a sarcinii electrice, egală cu 0,333 ⋅ 10^-9 C. (< fr. franklin)

Franklin (Benjamin) m. născut la Boston, lucrător-tipograf, deveni învățat și om politic, contribui a funda independența Statelor-Unite si inventă paratonerul (1706-1790).

!franklin (unitate de măsură) s. m., pl. franklini; simb. Fr

+Franklin (om de știință american) [pron. frenklin] s. propriu

!franklin (fran-klin/frank-lin) s. m., pl. franklini; simb. Fr

franklin s. m. (sil. frank-), pl. franklini; simb. Fr

FRANKLIN [fræŋklin], Aretha (n. 1942), compozitoare și cântăreață americană. După debut în mediile muzicale religioase (gospel), devine interpretă de marcă a stilului rhythm-and-blues.

FRANKLIN [fræŋklin], Benjamin (1706-1790), fizician, filozof, economist și om politic american. Gânditor iluminist. Deputat în primul Congres american de la Philadelphia (1774); a elaborat, împreună cu T. Jefferson și J. Adams, Declarația de independență (1776); a negociat alianța cu Franța (1778) și a semnat Tratatul de Pace cu Marea Britanie (1783). Ca membru al conventului federal constituțional, s-a pronunțat pentru desființarea sclaviei negrilor. Contribuții în electrostatică. A pus în evidență natura electrică a descărcărilor atmosferice, a inventat lentilele bifocale, paratrăsnetul (1753). A fondat la Philadelphia prima bibliotecă publică din coloniile engleze din America de Nord (1731), Universitatea din Pennsylvania (1740).

FRANKLIN [fræŋklin], Sir John (1786-1847), amiral britanic. A explorat coastele arctice ale Canadei (1819-1822; 1825-1827), a dispărut în timpul căutării Pasajului de Nord-Vest.