4 definiții pentru francofonie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRANCOFONÍE s. f. Ansamblul politico-cultural al popoarelor care folosesc ca limbă oficială sau ca limbă de comunicare internațională limba franceză. – Din fr. francophonie.

FRANCOFONÍE s. f. colectivitatea constituită de popoarele francofone. (< fr. francophonie)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*francofoníe s. f., art. francofonía, g.-d. francofoníi, art. francofoníei

francofoníe s. f., g.-d. art. francofoníei

Intrare: francofonie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • francofonie
  • francofonia
plural
genitiv-dativ singular
  • francofonii
  • francofoniei
plural
vocativ singular
plural

francofonie

  • 1. Ansamblul politico-cultural al popoarelor care folosesc ca limbă oficială sau ca limbă de comunicare internațională limba franceză.
    surse: DEX '09 MDN '00

etimologie: