FRACȚIUNE, fracțiuni, s. f. 1. Parte dintr-un tot; frîntură, fragment. Baloleanu se uită perplex o fracțiune de secundă, apoi explodă cu o indignare amicală. REBREANU, R. I 251. 2. Grupare oportunistă care se rupe de conducerea unui partid și se organizează împotriva liniei politice stabilite de acesta, cu scopul de a-i slăbi unitatea de voință și de luptă. Este inutil a mai dovedi că existența fracțiunilor duce la existența cîtorva centre și că existența cîtorva centre înseamnă lipsa unui centru comun al partidului, fărîmițarea unității de voință. STALIN, PROBL. LEN. 73. 3. Grup format din reprezentanții unui partid politic în parlament. Alegerile din octombrie 1888 dădură o majoritate fracțiunilor conservatoare. IST. R.P.R. 425. 4. Lichid obținut prin distilarea unui amestec de lichide și cules la o anumită temperatură. – Pronunțat: -ți-u-.