3 intrări

32 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRACȚIONÁRE, fracționări, s. f. 1. Acțiunea de a fracționa. 2. Separare a unor componenți dintr-un lichid sau dintr-o substanță gazoasă prin distilare fracționată, cristalizare fracționată etc. 3. Procedeu de construcție a unei aeronave din subansambluri și ansambluri parțiale. [Pr.: -ți-o-] – V. fracționa.

FRACȚIONÁRE, fracționări, s. f. 1. Acțiunea de a fracționa. 2. Separare a unor componenți dintr-un lichid sau dintr-o substanță gazoasă prin distilare fracționată, cristalizare fracționată etc. 3. Procedeu de construcție a unei aeronave din subansambluri și ansambluri parțiale. [Pr.: -ți-o-] – V. fracționa.

fracționare sf [At: IOANOVICI. TEHN. 356 / P: ~ți-o~ / Pl: ~nări / E: fracționa] 1 Împărțire a unui întreg în mai multe fracțiuni (1) Si: dividere. 2 (Mat) Transformare a unuia sau a mai multor întregi în factori. 3 (Chm) Separare a unui amestec lichid sau gazos în fracțiuni bogate în anumiți componenți. 4 Procedeu de construcție a unei aeronave din subansambluri și ansambluri parțiale.

FRACȚIONÁRE s. f. Acțiunea de a fracționa. 1. Împărțire a unui întreg în mai multe părți, reducere în fracțiuni. V. îmbucătățire, fărîmițare. 2. Distilare fracționată. V. fracționat. – Pronunțat: -ți-o-.

FRACȚIONÁRE s.f. Acțiunea de a fracționa și rezultatul ei; împărțire, fărâmițare. ♦ Separare a unui amestec lichid sau gazos în fracțiuni bogate în anumiți componenți. ♦ Procedeu de construcție a unei aeronave din subansambluri și ansambluri parțiale. [Pron. -ți-o-. / < fracționa].

FRACȚIONÁRE s. f. 1. acțiunea de a fracționa. 2. separare a unui amestec lichid sau gazos în fracțiuni bogate în anumiți componenți. 3. procedeu de construcție a unei aeronave din (sub)ansambluri parțiale. (< fracționa)

FRACȚIONÁ, fracționez, vb. I. Tranz. A împărți un întreg în mai multe părți, a reduce în fracțiuni, a divide; a transforma unul sau mai mulți întregi în factori. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. fractionner.

FRACȚIONÁ, fracționez, vb. I. Tranz. A împărți un întreg în mai multe părți, a reduce în fracțiuni, a divide; a transforma unul sau mai mulți întregi în factori. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. fractionner.

FRACȚIONÁR, -Ă, fracționari, -e, adj. (Mat.) Care conține o fracție sau se compune din fracții; care are forma unei fracții. ◊ Număr fracționar = număr care poate fi scris sub forma câtului a două numere întregi. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. fractionnaire.

FRACȚIONÁR, -Ă, fracționari, -e, adj. (Mat.) Care conține o fracție sau se compune din fracții; care are forma unei fracții. ◊ Număr fracționar = număr care poate fi scris sub forma câtului a două numere întregi. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. fractionnaire.

fracționa vt [At: DA ms / P: ~ți-o~ / Pzi: ~nez / E: fr fractionner] 1 A împărți un întreg în mai multe părți Si: a divide. 2 (Mat) A transforma unul sau mai mulți întregi în factori. 3 (Chm) A realiza o fracționare (3).

fracționar, ~ă a [At: ALGEBRA, 52 / P: ~ți-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr fractionnaire] (Mat) 1 Care conține o fracție. 2 Care se compune din fracții. 3 Care are forma unei fracții. 4 (Îs) Număr ~ Număr care poate fi scris sub forma câtului a două numere întregi.

FRACȚIONÁ, fracționez, vb. I. Tranz. A împărți (un întreg) în mai multe părți, a reduce în fracțiuni. V. îmbucătăți, fărîmița. – Pronunțat: -ți-o-.

FRACȚIONÁR, -Ă, fracționari, -e, adj. (Mat.) Care conține o fracție sau se compune din fracții; care are forma unei fracții. Mărime fracționară.Număr fracționar = număr compus dintr-un număr întreg și o fracție. – Pronunțat: -ți-o-.

FRACȚIONÁ vb. I. tr. A împărți un întreg în mai multe părți. [Pron. -ți-o-. / < fr. fractionner, cf. it. frazionare].

FRACȚIONÁR, -Ă adj. Care conține o fracție; de forma unei fracții. ◊ Număr fracționar = număr format dintr-un întreg și o fracție. [Pron. -ți-o-. / < fr. fractionnaire].

FRACȚIONÁ vb. tr. a împărți un întreg; a diviza, a secționa. (< fr. fractionner)

FRACȚIONÁR, -Ă adj. (mat.) care conține o fracție; de forma unei fracții. ♦ număr ~ = număr format dintr-un întreg și o fracție. (< fr. fractionnaire)

A FRACȚIONÁ ~éz tranz. (obiecte integrale) A împărți în fracțiuni. [Sil. -ți-o-] /<fr. fractionner

FRACȚIONÁR ~ă (~i, ~e) Care constă din fracții; alcătuit din fracții. [Sil. -ți-o-] /<fr. fractionnaire

fracționà v. 1. a reduce în fracțiune; 2. a îmbucătăți.

fracționar a. care are formă de fracțiune: număr fracționar.

*fracționár, -ă adj. (d. fracțiune cu term. -onár). Aritm. În formă de fracțiune. Număr fracționar, compus dintr’un număr întreg și o fracțiune.

*fracționéz v. tr. (d. fracțiune; fr. fractionner). Frîng. Prefac în fracțiunĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

fracționare (-ți-o-) s. f., g.-d. art. fracționării; pl. fracționări

fracționáre s. f. (sil. -ți-o-), g.-d. art. fracționării; pl. fracționări

fracționa (a ~) (-ți-o-) vb., ind. prez. 3 fracționea

fracționar (-ți-o-) adj. m., pl. fracționari; f. fracționară, pl. fracționare

fracționá vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 1 sg. fracționéz, 3 sg. și pl. fractioneáză

fracționár adj. m. (sil. -ți-o-), pl. fracționári; f. sg. fracționáră, pl. fracționáre

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FRACȚIONÁRE s. 1. v. împărțire. 2. v. descompunere.

FRACȚIONARE s. 1. dividere, divizare, diviziune, fragmentare, îmbucătățire, împărțire, secționare, segmentare, tăiat, tăiere, (rar) segmentație. (~ unui întreg.) 2. desfacere, descompunere, despărțire, divizare, împărțire, scindare, separare, (rar) dezalcătuire. (~ în particule a unui corp.)

FRACȚIONÁ vb. 1. v. împărți. 2. v. descompune.

FRACȚIONA vb. 1. a despărți, a divide, a diviza, a fragmenta, a îmbucătăți, a împărți, a scinda,a secționa, a separa, a tăia. (~ bucata în trei.) 2. a (se) descompune, a (se) desface, a (se) despărți, a (se) divide, a (se) împărți, a (se) scinda, a (se) separa, (rar) a (se) dezalcătui. (Produsul dezintegrării se ~ în particule.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

FRACȚIONÁR, -Ă adj. (< fr. fractionnaire): în sintagma numeral fracționar (v.).

Intrare: fracționare
fracționare substantiv feminin
  • silabație: frac-ți-o- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fracționare
  • fracționarea
plural
  • fracționări
  • fracționările
genitiv-dativ singular
  • fracționări
  • fracționării
plural
  • fracționări
  • fracționărilor
vocativ singular
plural
Intrare: fracționa
  • silabație: frac-ți-o-na info
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fracționa
  • fracționare
  • fracționat
  • fracționatu‑
  • fracționând
  • fracționându‑
singular plural
  • fracționea
  • fracționați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fracționez
(să)
  • fracționez
  • fracționam
  • fracționai
  • fracționasem
a II-a (tu)
  • fracționezi
(să)
  • fracționezi
  • fracționai
  • fracționași
  • fracționaseși
a III-a (el, ea)
  • fracționea
(să)
  • fracționeze
  • fracționa
  • fracționă
  • fracționase
plural I (noi)
  • fracționăm
(să)
  • fracționăm
  • fracționam
  • fracționarăm
  • fracționaserăm
  • fracționasem
a II-a (voi)
  • fracționați
(să)
  • fracționați
  • fracționați
  • fracționarăți
  • fracționaserăți
  • fracționaseți
a III-a (ei, ele)
  • fracționea
(să)
  • fracționeze
  • fracționau
  • fracționa
  • fracționaseră
Intrare: fracționar
fracționar adjectiv
  • silabație: frac-ți-o-nar info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fracționar
  • fracționarul
  • fracționaru‑
  • fracționa
  • fracționara
plural
  • fracționari
  • fracționarii
  • fracționare
  • fracționarele
genitiv-dativ singular
  • fracționar
  • fracționarului
  • fracționare
  • fracționarei
plural
  • fracționari
  • fracționarilor
  • fracționare
  • fracționarelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fracționare, fracționărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a fracționa. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Separare a unor componenți dintr-un lichid sau dintr-o substanță gazoasă prin distilare fracționată, cristalizare fracționată etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 3. Procedeu de construcție a unei aeronave din subansambluri și ansambluri parțiale. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • vezi fracționa DEX '09 DEX '98 DN

fracționa, fracționezverb

  • 1. A împărți un întreg în mai multe părți, a reduce în fracțiuni; a transforma unul sau mai mulți întregi în factori. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

fracționar, fracționaadjectiv

  • 1. matematică Care conține o fracție sau se compune din fracții; care are forma unei fracții. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Mărime fracționară. DLRLC
    • 1.1. Număr fracționar = număr care poate fi scris sub forma câtului a două numere întregi. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.