3 intrări

32 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fracționare sf [At: IOANOVICI. TEHN. 356 / P: ~ți-o~ / Pl: ~nări / E: fracționa] 1 Împărțire a unui întreg în mai multe fracțiuni (1) Si: dividere. 2 (Mat) Transformare a unuia sau a mai multor întregi în factori. 3 (Chm) Separare a unui amestec lichid sau gazos în fracțiuni bogate în anumiți componenți. 4 Procedeu de construcție a unei aeronave din subansambluri și ansambluri parțiale.

FRACȚIONÁRE, fracționări, s. f. 1. Acțiunea de a fracționa. 2. Separare a unor componenți dintr-un lichid sau dintr-o substanță gazoasă prin distilare fracționată, cristalizare fracționată etc. 3. Procedeu de construcție a unei aeronave din subansambluri și ansambluri parțiale. [Pr.: -ți-o-] – V. fracționa.

FRACȚIONÁRE, fracționări, s. f. 1. Acțiunea de a fracționa. 2. Separare a unor componenți dintr-un lichid sau dintr-o substanță gazoasă prin distilare fracționată, cristalizare fracționată etc. 3. Procedeu de construcție a unei aeronave din subansambluri și ansambluri parțiale. [Pr.: -ți-o-] – V. fracționa.

FRACȚIONÁRE s. f. Acțiunea de a fracționa. 1. Împărțire a unui întreg în mai multe părți, reducere în fracțiuni. V. îmbucătățire, fărîmițare. 2. Distilare fracționată. V. fracționat. – Pronunțat: -ți-o-.

FRACȚIONÁRE s.f. Acțiunea de a fracționa și rezultatul ei; împărțire, fărâmițare. ♦ Separare a unui amestec lichid sau gazos în fracțiuni bogate în anumiți componenți. ♦ Procedeu de construcție a unei aeronave din subansambluri și ansambluri parțiale. [Pron. -ți-o-. / < fracționa].

FRACȚIONÁRE s. f. 1. acțiunea de a fracționa. 2. separare a unui amestec lichid sau gazos în fracțiuni bogate în anumiți componenți. 3. procedeu de construcție a unei aeronave din (sub)ansambluri parțiale. (< fracționa)

fracționa vt [At: DA ms / P: ~ți-o~ / Pzi: ~nez / E: fr fractionner] 1 A împărți un întreg în mai multe părți Si: a divide. 2 (Mat) A transforma unul sau mai mulți întregi în factori. 3 (Chm) A realiza o fracționare (3).

fracționar, ~ă a [At: ALGEBRA, 52 / P: ~ți-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr fractionnaire] (Mat) 1 Care conține o fracție. 2 Care se compune din fracții. 3 Care are forma unei fracții. 4 (Îs) Număr ~ Număr care poate fi scris sub forma câtului a două numere întregi.

FRACȚIONÁ, fracționez, vb. I. Tranz. A împărți un întreg în mai multe părți, a reduce în fracțiuni, a divide; a transforma unul sau mai mulți întregi în factori. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. fractionner.

FRACȚIONÁ, fracționez, vb. I. Tranz. A împărți un întreg în mai multe părți, a reduce în fracțiuni, a divide; a transforma unul sau mai mulți întregi în factori. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. fractionner.

FRACȚIONÁR, -Ă, fracționari, -e, adj. (Mat.) Care conține o fracție sau se compune din fracții; care are forma unei fracții. ◊ Număr fracționar = număr care poate fi scris sub forma câtului a două numere întregi. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. fractionnaire.

FRACȚIONÁR, -Ă, fracționari, -e, adj. (Mat.) Care conține o fracție sau se compune din fracții; care are forma unei fracții. ◊ Număr fracționar = număr care poate fi scris sub forma câtului a două numere întregi. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. fractionnaire.

FRACȚIONÁ, fracționez, vb. I. Tranz. A împărți (un întreg) în mai multe părți, a reduce în fracțiuni. V. îmbucătăți, fărîmița. – Pronunțat: -ți-o-.

FRACȚIONÁR, -Ă, fracționari, -e, adj. (Mat.) Care conține o fracție sau se compune din fracții; care are forma unei fracții. Mărime fracționară.Număr fracționar = număr compus dintr-un număr întreg și o fracție. – Pronunțat: -ți-o-.

FRACȚIONÁ vb. I. tr. A împărți un întreg în mai multe părți. [Pron. -ți-o-. / < fr. fractionner, cf. it. frazionare].

FRACȚIONÁR, -Ă adj. Care conține o fracție; de forma unei fracții. ◊ Număr fracționar = număr format dintr-un întreg și o fracție. [Pron. -ți-o-. / < fr. fractionnaire].

FRACȚIONÁ vb. tr. a împărți un întreg; a diviza, a secționa. (< fr. fractionner)

FRACȚIONÁR, -Ă adj. (mat.) care conține o fracție; de forma unei fracții. ♦ număr ~ = număr format dintr-un întreg și o fracție. (< fr. fractionnaire)

A FRACȚIONÁ ~éz tranz. (obiecte integrale) A împărți în fracțiuni. [Sil. -ți-o-] /<fr. fractionner

FRACȚIONÁR ~ă (~i, ~e) Care constă din fracții; alcătuit din fracții. [Sil. -ți-o-] /<fr. fractionnaire

fracționà v. 1. a reduce în fracțiune; 2. a îmbucătăți.

fracționar a. care are formă de fracțiune: număr fracționar.

*fracționár, -ă adj. (d. fracțiune cu term. -onár). Aritm. În formă de fracțiune. Număr fracționar, compus dintr’un număr întreg și o fracțiune.

arată toate definițiile

Intrare: fracționare
fracționare substantiv feminin
  • silabație: -ți-o-
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fracționare
  • fracționarea
plural
  • fracționări
  • fracționările
genitiv-dativ singular
  • fracționări
  • fracționării
plural
  • fracționări
  • fracționărilor
vocativ singular
plural
Intrare: fracționa
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fracționa
  • fracționare
  • fracționat
  • fracționatu‑
  • fracționând
  • fracționându‑
singular plural
  • fracționea
  • fracționați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fracționez
(să)
  • fracționez
  • fracționam
  • fracționai
  • fracționasem
a II-a (tu)
  • fracționezi
(să)
  • fracționezi
  • fracționai
  • fracționași
  • fracționaseși
a III-a (el, ea)
  • fracționea
(să)
  • fracționeze
  • fracționa
  • fracționă
  • fracționase
plural I (noi)
  • fracționăm
(să)
  • fracționăm
  • fracționam
  • fracționarăm
  • fracționaserăm
  • fracționasem
a II-a (voi)
  • fracționați
(să)
  • fracționați
  • fracționați
  • fracționarăți
  • fracționaserăți
  • fracționaseți
a III-a (ei, ele)
  • fracționea
(să)
  • fracționeze
  • fracționau
  • fracționa
  • fracționaseră
Intrare: fracționar
fracționar adjectiv
  • silabație: -ți-o-
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fracționar
  • fracționarul
  • fracționaru‑
  • fracționa
  • fracționara
plural
  • fracționari
  • fracționarii
  • fracționare
  • fracționarele
genitiv-dativ singular
  • fracționar
  • fracționarului
  • fracționare
  • fracționarei
plural
  • fracționari
  • fracționarilor
  • fracționare
  • fracționarelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)