12 definiții pentru fracționa


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRACȚIONÁ, fracționez, vb. I. Tranz. A împărți un întreg în mai multe părți, a reduce în fracțiuni, a divide; a transforma unul sau mai mulți întregi în factori. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. fractionner.

FRACȚIONÁ, fracționez, vb. I. Tranz. A împărți un întreg în mai multe părți, a reduce în fracțiuni, a divide; a transforma unul sau mai mulți întregi în factori. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. fractionner.

fracționa vt [At: DA ms / P: ~ți-o~ / Pzi: ~nez / E: fr fractionner] 1 A împărți un întreg în mai multe părți Si: a divide. 2 (Mat) A transforma unul sau mai mulți întregi în factori. 3 (Chm) A realiza o fracționare (3).

FRACȚIONÁ, fracționez, vb. I. Tranz. A împărți (un întreg) în mai multe părți, a reduce în fracțiuni. V. îmbucătăți, fărîmița. – Pronunțat: -ți-o-.

FRACȚIONÁ vb. I. tr. A împărți un întreg în mai multe părți. [Pron. -ți-o-. / < fr. fractionner, cf. it. frazionare].

FRACȚIONÁ vb. tr. a împărți un întreg; a diviza, a secționa. (< fr. fractionner)

A FRACȚIONÁ ~éz tranz. (obiecte integrale) A împărți în fracțiuni. [Sil. -ți-o-] /<fr. fractionner

fracționà v. 1. a reduce în fracțiune; 2. a îmbucătăți.

*fracționéz v. tr. (d. fracțiune; fr. fractionner). Frîng. Prefac în fracțiunĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fracționá (a ~) (-ți-o-) vb., ind. prez. 3 fracționeáză

fracționá vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 1 sg. fracționéz, 3 sg. și pl. fractioneáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FRACȚIONÁ vb. 1. v. împărți. 2. v. descompune.

FRACȚIONA vb. 1. a despărți, a divide, a diviza, a fragmenta, a îmbucătăți, a împărți, a scinda,a secționa, a separa, a tăia. (~ bucata în trei.) 2. a (se) descompune, a (se) desface, a (se) despărți, a (se) divide, a (se) împărți, a (se) scinda, a (se) separa, (rar) a (se) dezalcătui. (Produsul dezintegrării se ~ în particule.)

Intrare: fracționa
  • silabație: frac-ți-o-na info
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fracționa
  • fracționare
  • fracționat
  • fracționatu‑
  • fracționând
  • fracționându‑
singular plural
  • fracționea
  • fracționați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fracționez
(să)
  • fracționez
  • fracționam
  • fracționai
  • fracționasem
a II-a (tu)
  • fracționezi
(să)
  • fracționezi
  • fracționai
  • fracționași
  • fracționaseși
a III-a (el, ea)
  • fracționea
(să)
  • fracționeze
  • fracționa
  • fracționă
  • fracționase
plural I (noi)
  • fracționăm
(să)
  • fracționăm
  • fracționam
  • fracționarăm
  • fracționaserăm
  • fracționasem
a II-a (voi)
  • fracționați
(să)
  • fracționați
  • fracționați
  • fracționarăți
  • fracționaserăți
  • fracționaseți
a III-a (ei, ele)
  • fracționea
(să)
  • fracționeze
  • fracționau
  • fracționa
  • fracționaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fracționa

  • 1. A împărți un întreg în mai multe părți, a reduce în fracțiuni; a transforma unul sau mai mulți întregi în factori.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: divide diviza secționa împărți

etimologie: