opțiuni

9 definiții pentru frânar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRÂNÁR, frânari, s. m. Muncitor la căile ferate însărcinat cu manevrarea frânei de mână. – Frână + suf. -ar.

FRÂNÁR, frânari, s. m. Muncitor la căile ferate însărcinat cu manevrarea frânei de mână. – Frână + suf. -ar.

frânar sm [At: CARAGIALE, M. 142 / Pl: ~i / E: frână + -ar] Muncitor la căile ferate însărcinat cu manevrarea frânei de mână.

FRÂNÁR ~i m. Feroviar specializat în manevrarea frânelor. /frână + suf. ~ar

frânar m. cel însărcinat cu manevrarea frânelor la trenurile căilor ferate.

FRÎNÁR, frînari, s. m. Muncitor la căile ferate, însărcinat cu manevrarea frînei. Un frînar, negru de cărbune, cu un felinar mic aprins... trecu prin vagon. DUMITRIU, B. F. 8. Afară se auzi o locomotivă manevrînd, fluierul frînarilor, ciocnirea tampoanelor. C. PETRESCU, A. 454.

frînár m. Om însărcinat cu strîngerea frînelor vagoanelor la căile ferate.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

frânár s. m., pl. frânári

frânár s. m., pl. frânári


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

Pulică Frânaru’ (de la coada trenului) expr. 1. v. pulică (1). 2. persoană situată pe treapta cea mai de jos a ierarhiei dintr-un grup / dintr-o comunitate, individ neînsemnat.

Intrare: frânar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frânar
  • frânarul
  • frânaru‑
plural
  • frânari
  • frânarii
genitiv-dativ singular
  • frânar
  • frânarului
plural
  • frânari
  • frânarilor
vocativ singular
  • frânarule
  • frânare
plural
  • frânarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

frânar

  • 1. Muncitor la căile ferate însărcinat cu manevrarea frânei de mână.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Un frînar, negru de cărbune, cu un felinar mic aprins... trecu prin vagon. DUMITRIU, B. F. 8.
      surse: DLRLC
    • Afară se auzi o locomotivă manevrînd, fluierul frînarilor, ciocnirea tampoanelor. C. PETRESCU, A. 454.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Frână + sufix -ar.
    surse: DEX '98 DEX '09