FOȘNITOR, -OARE, foșnitori, -oare, adj. Care foșnește. Crește și tu, cîntec din azur, În mărețul răsărit de soare, Crește, crește, cum cresc împrejur Lanuri de mătasă foșnitoare. BENIUC, V. 117. Prin ierburile foșnitoare țîrîiau cosașii. CAMILAR, N. I 107. Vîntu-aduce de departe... Foșnitoare frunze moarte. D. BOTEZ, P. O. 50.