8 definiții pentru fovism fauvism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FOVÍSM s. n. Curent apărut în pictura franceză, la începutul sec. XX, ca reacție împotriva disocierii impresioniste a tonurilor, folosind culoarea pură, distribuită în pete mari, uneori violente. – Din fr. fauvisme.

FOVÍSM s. n. Curent apărut în pictura franceză, la începutul sec. XX, ca reacție împotriva disocierii impresioniste a tonurilor, folosind culoarea pură, distribuită în pete mari, uneori violente. – Din fr. fauvisme.

fovism sn [At: DEX / S și fauv~ / Pl: ~e / E: fr fauvisme] Curent apărut în pictura franceză, la începutul sec. XX, ca reacție împotriva disocierii impresioniste a tonurilor, folosind culoarea pură, distribuită în pete mari, uneori violente.

FOVÍSM s. n. curent formalist în pictura franceză de la începutul sec. XX care reprezenta lumea concretă în culori violente, folosind tonuri pure și renunțând la perspectivă. (< fr. fauvisme)

FAUVÍSM s.n. Curent formalist în pictura franceză de la începutul sec. XX, care reprezenta lumea concretă în culori violente, folosind tonuri pure și renunțând la perspectivă. [Pron. fo-vism, scris și fovism. / < fr. fauvisme].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

FOVÍSM (< fr.) s. n. Curent artistic apărut în pictura franceză la începutul sec. 20 ca reacție împotriva disocierii impresioniste a tonurilor; exaltă culoarea pură, așezată în pete mari, adeseori violente, excluzând preocupările de clarobscur și perspectiva atmosferică și tinzând spre efecte decorative (Matisse, Derain, Friesz, Vlaminck, Marquet ș.a.).

Intrare: fovism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fovism
  • fovismul
  • fovismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • fovism
  • fovismului
plural
vocativ singular
plural
  • pronunție: fovísm
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fauvism
  • fauvismul
  • fauvismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • fauvism
  • fauvismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fovism fauvism

  • 1. Curent apărut în pictura franceză, la începutul secolul XX, ca reacție împotriva disocierii impresioniste a tonurilor, folosind culoarea pură, distribuită în pete mari, uneori violente.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: