2 intrări
19 definiții

Explicative DEX

FOTOLUMINESCENT, -Ă, fotoluminescenți, -te, adj. Cu fotoluminescență. [Var.: fotoluminiscent] – Din fr. photoluminescent.

FOTOLUMINESCENȚĂ, fotoluminescențe, s. f. (Fiz.) Denumire comună dată fluorescenței, fosforescenței și altor fenomene asemănătoare, în care se produce o emisiune de lumină prin iluminarea prealabilă a substanței emițătoare sau prin iradierea ei cu radiații ultraviolete ori cu raze X. [Var.: fotoluminiscență] – Din fr. photoluminescence.

FOTOLUMINISCENT, -Ă, adj. v. fotoluminescent.

FOTOLUMINISCENȚĂ s. f. v. fotoluminescență.

fotoluminescent, ~ă a [At: DEX / Pl: ~nți, ~e / E: fr photoluminescent] Cu fotoluminescență.

fotoluminescență sf [At: DEX / Pl: ~țe / E: fr photoluminescence] (Fiz) Denumire comună dată fluorescenței, fosforescenței și altor fenomene asemănătoare, în care se produce o emisiune de lumină prin iluminarea prealabilă a substanței emițătoare sau prin iradierea ei cu radiații ultraviolete ori cu raze X.

FOTOLUMINESCENT, -Ă, fotoluminescenți, -te, adj. Cu fotoluminescență. – Din fr. photoluminescent

FOTOLUMINESCENȚĂ, fotoluminescențe, s. f. (Fiz.) Denumire comună dată fluorescenței, fosforescenței și altor fenomene asemănătoare, în care se produce o emisiune de lumină prin iluminarea prealabilă a substanței emițătoare sau prin iradierea ei cu radiații ultraviolete ori cu raze X. – Din fr. photoluminescence.

FOTOLUMINESCENȚĂ, fotoluminescențe, s. f. (Fiz.) Denumire comună dată fluorescenței, fosforescenței și altor fenomene asemănătoare.

FOTOLUMINESCENȚĂ, fotoluminescențe, s. f. (Fiz.) Denumire comună dată fluorescenței, fosforescenței și altor fenomene asemănătoare. – Fr. photoluminescence.

FOTOLUMINESCENT, -Ă adj. Referitor la fotoluminescență. [Cf. fr. photoluminescent].

FOTOLUMINESCENȚĂ s.f. Denumire comună a fluorescenței, a fosforescenței și a altor fenomene asemănătoare. [Cf. fr. photoluminescence].

FOTOLUMINESCENT, -Ă adj. cu fotoluminescență. (< fr. photoluminescent)

FOTOLUMINESCENȚĂ s. f. denumire comună a fluorescenței și fosforescenței substanțelor luminescente. (< fr. photoluminescence)

FOTOLUMINESCENȚĂ ~e f. Fenomen caracterizat printr-o emisie de lumină, datorită iluminării sau iradierii unor substanțe cu raze ultraviolete. /<fr. photoluminescence

Ortografice DOOM

!fotoluminiscență s. f., g.-d. art. fotoluminiscenței

!fotoluminescență/fotoluminiscență s. f., g.-d. art. fotoluminescenței/fotoluminiscenței; pl. fotoluminescențe/fotoluminiscențe

fotoluminescent adj. m., pl. fotoluminescenți; f. sg. fotoluminescentă, pl. fotoluminescente

fotoluminescență s. f. → luminescență

Intrare: fotoluminescent
fotoluminescent adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fotoluminescent
  • fotoluminescentul
  • fotoluminescentu‑
  • fotoluminescentă
  • fotoluminescenta
plural
  • fotoluminescenți
  • fotoluminescenții
  • fotoluminescente
  • fotoluminescentele
genitiv-dativ singular
  • fotoluminescent
  • fotoluminescentului
  • fotoluminescente
  • fotoluminescentei
plural
  • fotoluminescenți
  • fotoluminescenților
  • fotoluminescente
  • fotoluminescentelor
vocativ singular — —
plural — —
fotoluminiscent adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fotoluminiscent
  • fotoluminiscentul
  • fotoluminiscentu‑
  • fotoluminiscentă
  • fotoluminiscenta
plural
  • fotoluminiscenți
  • fotoluminiscenții
  • fotoluminiscente
  • fotoluminiscentele
genitiv-dativ singular
  • fotoluminiscent
  • fotoluminiscentului
  • fotoluminiscente
  • fotoluminiscentei
plural
  • fotoluminiscenți
  • fotoluminiscenților
  • fotoluminiscente
  • fotoluminiscentelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: fotoluminiscență
fotoluminiscență substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fotoluminiscență
  • fotoluminiscența
plural
  • fotoluminiscențe
  • fotoluminiscențele
genitiv-dativ singular
  • fotoluminiscențe
  • fotoluminiscenței
plural
  • fotoluminiscențe
  • fotoluminiscențelor
vocativ singular —
plural —
fotoluminescență substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fotoluminescență
  • fotoluminescența
plural
  • fotoluminescențe
  • fotoluminescențele
genitiv-dativ singular
  • fotoluminescențe
  • fotoluminescenței
plural
  • fotoluminescențe
  • fotoluminescențelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fotoluminescent, fotoluminescentăadjectiv

  • 1. Cu fotoluminescență. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

fotoluminiscență, fotoluminiscențesubstantiv feminin

  • 1. fizică Denumire comună dată fluorescenței, fosforescenței și altor fenomene asemănătoare, în care se produce o emisiune de lumină prin iluminarea prealabilă a substanței emițătoare sau prin iradierea ei cu radiații ultraviolete ori cu raze X. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.