FOSFENĂ, fosfene, s. f. Tulburare vizuală (sub formă de scântei) ce apare în afecțiuni oftalmologice sau în urma unor excitații mecanice ale retinei. – Din fr. phosphène.

fosfenă sf [At: DEX / Pl: ~ne / E: fr phosphène] Senzație care apare sub forma unor puncte luminoase atunci când închidem ochii și apăsăm cu degetele pe pleoape Si: fotopsie.

FOSFENĂ, fosfene, s. f. Senzație care apare sub forma unor puncte luminoase atunci când închidem ochii și apăsăm cu degetele pe pleoape. – Din fr. phosphène.

FOSFENĂ s.f. Senzație luminoasă care apare, mai ales sub forma unor puncte luminoase, atunci cînd închidem ochii și apăsăm cu degetele pe pleoape; fotopsie. [Pl. -ne. / < fr. phosphène, cf. gr. phos – lumină, phainein – a apărea].

FOSFENĂ s. f. halucinație vizuală sub forma unor puncte luminoase la apăsarea pleoapelor cu ochii închiși sau spontan, în unele boli; fotopsie. (< fr. phosphène)

fosfenă s. f. (med.) ◊ „La rândul lor, electrozii transformă impulsurile în așa-numitele fosfene (punctele luminoase pe care le putem vedea cu ochii închiși dacă apăsăm cu degetele globii oculari). În felul acesta, orbul capătă o imagine punctată a obiectului respectiv. Pentru cei 15 milioane de nevăzători din întreaga lume, «neuroproteza» este menită să aducă în sensul propriu al cuvântului o rază de lumină.” Sc. 28 II 74 p. 8 (din fr. phosphène; DM; DEX, DN3)

fosfenă (senzație) s. f., g.-d. art. fosfenei; pl. fosfene

fosfenă (senzație) s. f., g.-d. art. fosfenei; pl. fosfene

fosfenă s. f., g.-d. art. fosfenei; pl. fosfene