FORZAȚ, forzațuri, s. n. Foaie dublă de hârtie groasă, albă sau colorată, care face legătura dintre blocul de carte și scoarțe. [Pl. și: forzațe] – Din germ. Vorsatz.

forzaț sn [At: DEX / Pl: ~e, ~uri / E: ger Vorsatz] (Tip) Foaie liberă de hârtie, albă sau colorată, cu ajutorul căreia se face legătura dintre blocul de carte și scoarțe.

FORZAȚ, forzațe, s. n. Foaie liberă de hârtie, albă sau colorată, cu ajutorul căreia se face legătura dintre blocul de carte și scoarțe. [Pl. și: forzațuri] – Din germ. Vorsatz.

FORZAȚ s.n. (Poligr.) Filă liberă, albă sau colorată, între scoarța cărților legate și prima filă. [< germ. Vorsatz].

FORZAȚ s. f. filă liberă, albă sau colorată, între scoarța cărților legate și prima filă. (< germ. Vorsatz)

FORZAȚ ~uri n. poligr. Foaie dublă de hârtie rezistentă care fixează blocul cărții de copertă. [Pl. și forzațe] /<germ. Vorsatz

forzaț s. n., pl. forzațuri

forzaț s. n., pl. forzațuri

forzaț s. n., pl. forzațuri/forzațe

forzáț, s.n. (reg.; min.) Rocă sterilă cu care se umple locurile goale din mină; rambleu. – Din germ. Vorsatz (MDA).

forzaț, s.n. – (reg.; min.) Rocă sterilă cu care se umple locurile goale din mină; rambleu. – Din germ. Vorsatz (MDA).

forzaț, -uri, s.n. – (min.) Rocă sterilă cu care se umple locurile goale din mină; rambleu. – Din germ. Vorsatz.