12 definiții pentru fonetist
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FONETIST, -Ă, fonetiști, -ste, s. m. și f. 1. Fonetician. 2. Adept al ortografiei fonetice. – Fonet[ică] + suf. -ist.
FONETIST, -Ă, fonetiști, -ste, s. m. și f. 1. Fonetician. 2. Adept al ortografiei fonetice. – Fonet[ică] + suf. -ist.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de zaraza_joe
- acțiuni
fonetist, ~ă smf [At: DA ms / Pl: ~iști, ~e / E: fonet[ică] + -ist] 1 Fonetician. 2 Adept al ortografiei fonetice.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FONETIST, -Ă, fonetiști, -ste, s. m. și f. 1. Fonetician. Urechea și observația făcută asupra propriei noastre pronunțări nu sînt totdeauna suficiente. De aceea fonetiștii recurg la diverse aparate. IORDAN, L. R. 139. 2. Adept al ortografiei fonetice.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FONETIST, -Ă s.m. și f. 1. Fonetician. 2. Partizan al ortografiei fonetice. [< fr. phonétiste].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FONETIST, -Ă s. m. f. 1. fonetician. 2. adept al ortografiei fonetice. (< fr. phonétiste)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
FONETIST ~stă (~ști, ~ste) Specialist în fonetică. /fonet[ică] + suf. ~ist
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
fonetist m. partizan al ortografiei fonetice.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*fonetíst, -ă s. (d. fonetic). Adept al ortografiiĭ fonetice.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
fonetist (înv.) s. m., pl. fonetiști
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
fonetist (înv.) s. m., pl. fonetiști
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fonetist s. m., pl. fonetiști
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
FONETIST s. m. (< fr. phonétiste): 1. fonetician (v.). 2. adept al ortografiei fonetice (v.). Termen rar folosit în lingvistica românească.
- sursa: DTL (1998)
- acțiuni
substantiv masculin (M9) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
fonetist, fonetiștisubstantiv masculin fonetistă, fonetistesubstantiv feminin
- 1. Fonetician. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: fonetician
- Urechea și observația făcută asupra propriei noastre pronunțări nu sînt totdeauna suficiente. De aceea fonetiștii recurg la diverse aparate. IORDAN, L. R. 139. DLRLC
-
- 2. Adept al ortografiei fonetice. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- Fonet[ică] + sufix -ist. DEX '09 DEX '98 DN