foltán n., pl. e (d. folt). Dun. Desiș (pîlc) izolat dintr’o stufărie saŭ dintr’o pădure: un foltan de stuf zgîlțîit de un vîrtej (VR. 1910, 9, 376), un foltan de pădure. Mică insulă de stuf (Brateș, Ant. P.). – Și foltăŭ, pl. ăĭe. Bucată mare: un foltăŭ de coajă de brad.