Definiția cu ID-ul 964551:

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

FOLCLOR. Subst. Folclor, creație populară, artă populară, obiceiuri populare, tradiții populare, datini populare. Jocuri populare, dansuri populare; cîntece populare, muzică populară; teatru popular. Literatură populară, creație orală; folclor literar. Proză populară; poveste, basm; legendă; snoavă, fabulă. Poezie populară. Poezie epică; cîntec bătrînesc, cîntec voinicesc, cîntec haiducesc; baladă. Lirică populară; doină, doiniță (dim.), doinișoară; cîntec de lume; cîntec de dragoste; cîntec lăutăresc; cîntec de cătănie; cîntec de joc; strigătură, chiuitură; cîntec istoric; cîntec de leagăn. Ghicitoare, cimilitură. Proverb, zicătoare, zicală, zicătură. Bocet, cîntare de mort. Descîntec, descîntătură. Colind, colindare, colindat, colindă; urare; plugușor; buhai; sorcovă; capra, brezaie. Artist popular; cîntăreț popular, rapsod. Colindător. Folclorist; etnograf. Folcloristică, folclor. Folclorism. Adj. Folcloric; folcloristic; etnografic. Vb. A dansa, a juca. A cînta, a doini, a hori, a cimili (reg.). A boci. A colinda, a ura, a merge cu plugușorul, a merge cu capra; a sorcovi. V. aforism, artă, dansuri populare, literatură, obicei, poezie, proză.