2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fodor sm [At: LIUBA-IANA, M. 16 / V: ~ă, ~dră (Pl: fodre) sf (rar) fud (pl fuduri) sn, foader, flodor, flondor sm / Pl: ~i / E: mg fodor] (Trs; mpl) Manșetă de pânză sau dantelă încrețită, aplicată la mânecile iilor.

fódor m. (ung. fodor). Trans. Volan. Manșetă în formă de volan încrețit.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

fódor (-ri), s. n. – (Trans.) Pliu, încrețitură la manșeta iei tipice. Mag. fodor (DAR).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

fódor, fódori, s.m. (reg.; mai ales la pl.) încrețituri (de pânză, de dantelă).

fódor, fodori, fodore, s.n. – (reg.) Pliu, încrețitură, volan la mânecile cămășilor femeiești; bezer. ♦ (onom.) Fodor, Fodoreanu, Fodoruț, Fodoruți, Fodoruțiu, nume de familie (367 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din magh. fodor „pliu, cută; creț” (Scriban; DA, cf. DER; MDA).

fódor, -i, s.n. – Pliu, încrețitură, volan la mânecile cămășilor femeiști; bezer. – Din magh. fodor „pliu, cută”.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

FODOR, Octavian (1913-1976, n. Mediaș), medic român. Acad. (1974), prof. univ. la Cluj. Lucrări de gastroenterologie privind aspectele genetice și patogenia bolii ulceroase, enterocolita cronică, hepatita epidemică.

FODOR, Sándor (1927-2012, n. sat Șumuleu, azi înglobat în Miercurea-Ciuc), scriitor și traducător maghiar din România. Romane de factură social-psihologică („Cronică”, „O zi, o viață”); proză pentru copii („Cipi, piticul cel fioros”). Traduceri din Caragiale, Agârbiceanu, Topârceanu, Sadoveanu, E. Barbu, D.R. Popescu.

Intrare: Fodor
Fodor nume propriu
nume propriu (I3)
  • Fodor
Intrare: fodor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fodor
  • fodorul
  • fodoru‑
plural
  • fodori
  • fodorii
genitiv-dativ singular
  • fodor
  • fodorului
plural
  • fodori
  • fodorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)