FLUVIU, fluvii, s. n. Apă curgătoare care se varsă în mare. Cînd am văzut lucind orbitor în zare brîul lat și alb al unui fluviu, am știut că e Volga. STANCU, U.R.S.S. 180. ◊ Fig. Simt de-acum fiorii magici de-aripări, de fremătări, Și un fluviu prin artere de suave îmbătări. MACEDONSKI, O. I 275. ♦ Fig. Cantitate mare dintr-un lichid care curge; șuvoi. Mi-ar fi plăcut să fiu acolo, lîngă fluviul de fontă fierbinte. BARANGA, I. 160. – Pronunțat: -viu.