fluierar [At: BELDIMAN, N. P. I, 7/7 / P: flu-ie~ / Pl: ~i sm, ~e sn / E: fluier + -ar] 1 sm Persoană care cântă din fluier (1) Si: fluieraș (10), fluierici. 2 sm (Reg) Meșter care face fluiere (1). 3 sm Pasăre cu capul și spatele negru cu pete galbene-aurii, cu ciocul lung și subțire și picioarele lungi, care emite sunete ca ale fluierului (1) (Charadrius pluvialis). 4 sm (Orn) Ploier (Charadrius apricarius). 5 sm (Orn) Grangur (Oriolus oriolus). 6 sm (Orn) Culic (Numenius). 7 sm (Orn) Prundăraș (Charadrius dubius curonicus). 8 sm (Orn; șîc ~-cu-coadă-lungă, ~-cu-coadă-neagră, ~-de-mal-ruginiu, ~-roșu) Sitar-de-mal (Scolopax rusticola). 9 sm (Orn; șîc ~-bătăuș, ~-multicolor) Bătăuș. 10 sm (Mol; gmț) Februarie. 11 sn (Reg) Nai. 12 sn (Reg) Caval.

FLUIERAR sm. 1 🎼 Cîntăreț din fluier ¶ 2 🐦 Pasăre din ordinul picioroangelor, cu corpul și capul de coloare neagră, cu pete galbene-aurii, iar pîntecele alb; trăește pe marginea apelor și prin mlaștini; numită și „fluierător”, „fluturaș”, „prundăraș” sau „purcăraș” (Charadrius pluvialis) (🖼 2154) ¶ 3 🐦 Altă pasăre din ord. picioroangelor, numită și „fluierar-roșu” cu ciocul de două ori mai lung decît capul, de coloare cenușie vîrstată cu roșu-închis și cafeniu; trăește prin mlaștini (Limosa aegocephala) (🖼 2155) ¶ 4 🐦 Pasăre din ord. picioroangelor, numită și „fluierar-gulerat”, cu ciocul lung, de coloare schimbătoare, după vîrstă și anotimp, mai adesea brună-negricioasă sau roșcată; are în jurul gîtului un guler de pene, pe care le răsfiră, la nevoie, făcîndu-și astfel o adevărată pavăză; trăește prin locurile mocirloase (Machetes pugnax) (🖼 2156) ¶ 5 🐦 Pasăre din același ordin, de coloarea ciocîrliei; scoate un strigăt curios și răsunător, mai ales după apusul soarelui, cînd umblă să-și caute hrana (Oedicnemus crepitans) (🖼 2157) ¶ 6 🐦 Numele a diferite specii de Totanus, păsări din ord. picioroangelor, de coloare cafenie-negricioasă, brăzdată cu alb, sau cenușiu, cu ciocul lung, cu picioarele roșii sau verzi, care trăesc pe lîngă ape sau prin mlaștini (🖼 2158) ¶ 7 🐦 Numele a două specii de păsări, din același ordin, de mărimea unei găini mari (Numenius arcuatus), numită și „fluierar-mare” sau „ploier-mare”, cu ciocul lung de 15 cm., încovoiat în partea de jos în formă de secere (🖼 2159); cealaltă (Numenius tenuirostris), mult mai mică și cu ciocul mai scurt, din care scoate o șuierătură plăcută; numită și „fluierar-mic” sau „ploier-mic”; amîndouă trăesc pe lîngă ape și prin locurile mlăștinoase.

FLUIERAR, fluierari, s. m. 1. Cîntăreț din fluier, fluieraș¹. În urma lui se aleseră fluierarii, și fluierele lungi de aramă scoteau glasuri adînci. CAMILAR, T. 32. Buciumașii, fluierarii și surlașii răsunau alai mare. DELAVRANCEA, S. 100. 2. (Regional) Meșter care face fluiere. 3. Nume dat mai multor păsări care scot sunete ca ale fluierului.

FLUIERAR¹ ~i m. 1) Meșter care face fluiere. 2) Muzicant care cântă la fluier. [Sil. flu-ie-] /fluier + suf. ~ar

FLUIERAR² ~i m. Pasăre de talie medie, cu cioc lung și subțire, cu picioare lungi, care trăiește în regiuni mlăștinoase și scoate sunete asemănătoare cu cele ale fluierului. [Sil. flu-ie-] /fluier + suf. ~ar

fluierar m. alt nume dat șnepului.

fluĭerár m. Făcător de fluĭere. Cîntăreț din fluĭer. Numele unor păsărĭ înrudite cu becața, numite și fluĭerătorĭ și porcărașĭ (numénius aquáticus, apoĭ oedicnémus crépitans, limósa aegocéphala, macháetes púgnax ș. a.). V. sitar.

FLUIERAȘ (pl. -așe) I. sn. 🎼 dim. FLUIER. II. sm. 1 Cel ce cîntă din fluier ¶ 2 Mold. Băn. 🐦= FLUIERAR 2.

FLUIERĂTOR I. adj. verb. FLUIERA Care fluieră. II. sm. 🐦 – FLUIERAR 2 ¶ 6. III. FLUIERĂTOARE sf. 🌿 Plantă ierboasă ce crește prin păduri și tufișuri umbroase, și ale cărei fructe sînt niște boabe roșii; numită și „napi-porcești-de-pădure”, „viță-neagră”, etc. (Tamus comunis) (🖼 2160).

FLUTURAȘ sm. 1 🐙 dim. FLUTUR(E): ia era de borangic subțire ... împodobită cu ... ~i de aur ISP. ¶ 2 🐦FLUIERAR 2.

porcăráș m. (d. porcar). Un fel de becață numită și fluĭerar și șnep (numénius aquáticus și charádrius [pluvialis și morinellus]).

fluierar s. m., pl. fluierari

fluierar s. m., pl. fluierari

fluierar s. m., pl. fluierari

FLUIERAR s. v. sitar-de-mal.

FLUIERAR s. 1. v. fluieraș. 2. (ORNIT.; Charadrius pluvialis) (reg.) fluierător, fluturaș, prundăraș, purcăraș, văcărel. 3. (ORNIT.; Numenius tenuirostris) ploier mic. 4. (ORNIT.; Numenius arcuatus) ploier mare. 5. (ORNIT.) fluierar mare (Numenius arquata) = (pop.) șneap. 6. (ORNIT.; Calidris) prundaș.

FLUIERAR s. 1. fluieraș. (~ cîntă din fluier.) 2. (ORNIT.; Charadrius pluvialis) (reg.) fluierător, fluturaș, prundăraș, purcăraș, văcărel. 3. (ORNIT.; Numenius tenuirostris) ploier mic. 4. (ORNIT.; Numenius arcuatus) ploier mare. 5. (ORNIT.) fluierar mare (Numenius arquata) = (pop.) șneap. 6. (ORNIT.; Calidris) prundaș.

fluierar s. v. SITAR-DE-MAL.

fluierar¹, fluierare, s.n. (reg.) nai.