FLOTOR s.n. 1. Corp care plutește la suprafața lichidului dintr-un recipient, acționînd un dispozitiv care indică sau reglează nivelul lichidului; plutitor. ♦ Corp plutitor atașat unei plase pescărești ori unui dispozitiv lansat pe apă pentru a-i asigura plutirea. ♦ Cameră de aer care servește la menținerea pe suprafața apei a ouălor de țînțari. 2. Dispozitiv cu ajutorul căruia un hidroavion plutește la suprafața apei. [Pl. -oare. / < fr. flotteur].