12 definiții pentru flotilă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FLOTÍLĂ, flotile, s. f. 1. Unitate de nave militare care acționează pe fluvii și pe lacuri, uneori și pe mări, în vecinătatea litoralului; mare unitate militară navală. 2. (Înv.; adesea determinat prin „de aviație”) Unitate în aviația militară, corespunzând regimentului din armata de uscat. – Din fr. flottille.

floti sf [At: URICARIUL XXI, 446 / Pl: ~le / E: fr flottile] 1 (Înv) Flotă (1) de vase mici și puțin numeroase. 2 Unitate de nave militare care acționează pe fluvii și pe lacuri, uneori și pe mări, în vecinătatea litoralului. 3 Mare unitate militară navală. 4 (Iuz; șîs ~ de aviație) Unitate în aviația militară, corespunzând regimentului din armata de uscat.

FLOTÍLĂ, flotile, s. f. 1. Unitate de nave militare care acționează pe fluvii și pe lacuri, uneori și pe mări, în vecinătatea litoralului; mare unitate militară navală. 2. (Ieșit din uz; adesea determinat prin „de aviație”) Unitate în aviația militară, corespunzând regimentului din armata de uscat. – Din fr. flottile.

FLOTÍLĂ, flotile, s. f. 1. Unitate de nave militare, care acționează de obicei pe fluvii, pe lacuri și uneori în vecinătatea litoralului. N-a făcut armata la flotilă? DUNĂREANU, CH. 21. 2. (Învechit, determinat prin «de aviație») Unitate în aviația militară corespunzătoare regimentului din armata de uscat. Îndată ce-au început ostilitățile, am intrat la o flotilă de aviație. SADOVEANU, P. M. 22.

FLOTÍLĂ s.f. 1. Unitate navală militară care acționează pe fluvii sau pe lângă litoral. 2. Veche denumire a regimentului de aviație. [Cf. fr. flottille, it. flottiglia].

FLOTÍLĂ s. f. 1. mare unitate navală militară pe fluvii sau pe lângă litoral. 2. veche denumire a regimentului de aviație. (< fr. flottille)

FLOTÍLĂ ~e f. 1) Unitate militară navală care acționează pe fluvii, lacuri etc. 2) Grup de nave ce îndeplinesc o sarcină comună. ~ de pescuit. 3) rar Unitate militară de aviație. /<fr. flottile

flotilă f. flotă mică: flotila română.

*flotílă f., pl. e (fr. flotille, d. sp. flotilla, dim. d. flota, flotă; it. flottiglia. Cp. cu cedilă, vanilie, camarilă). Flotă mică.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

flotílă s. f., g.-d. art. flotílei; pl. flotíle

flotílă s. f., g.-d. art. flotílei; pl. flotíle


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

FLOTILĂ DE AVIAȚIE unitate de aviație care grupează mai multe escadrile de aceeași categorie.

Intrare: flotilă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • floti
  • flotila
plural
  • flotile
  • flotilele
genitiv-dativ singular
  • flotile
  • flotilei
plural
  • flotile
  • flotilelor
vocativ singular
plural

flotilă

  • 1. Unitate de nave militare care acționează pe fluvii și pe lacuri, uneori și pe mări, în vecinătatea litoralului; mare unitate militară navală.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • N-a făcut armata la flotilă? DUNĂREANU, CH. 21.
      surse: DLRLC
  • 2. învechit (Adesea determinat prin „de aviație”) Unitate în aviația militară, corespunzând regimentului din armata de uscat.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Îndată ce-au început ostilitățile, am intrat la o flotilă de aviație. SADOVEANU, P. M. 22.
      surse: DLRLC

etimologie: