9 definiții pentru flotabilitate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FLOTABILITÁTE s. f. 1. Însușire a unui corp de a pluti la suprafața unui lichid sau la o anumită adâncime. 2. Raportul dintre volumul părții nescufundate și volumul total al unui corp plutitor. 3. Proprietate a minereurilor de a putea fi separate prin flotație. – Din fr. flottabilité.

FLOTABILITÁTE s. f. 1. Însușire a unui corp de a pluti la suprafața unui lichid sau la o anumită adâncime. 2. Raportul dintre volumul părții nescufundate și volumul total al unui corp plutitor. 3. Proprietate a minereurilor de a putea fi separate prin flotație. – Din fr. flottabilité.

flotabilitate sf [At: LTR / Pl: ~tăți / E: fr flottabilite] 1 însușire a unui corp de a pluti la suprafața unui lichid sau la o anumită adâncime. 2 Raportul dintre volumul părții nescufundate și volumul total al unui corp plutitor. 3 Proprietate a minereurilor de a putea fi separate prin flotație (1).

FLOTABILITÁTE, flotabilități, s. f. Capacitatea unui corp de a pluti la suprafața unui lichid.

FLOTABILITÁTE s.f. Capacitatea de plutire a unui corp. [Cf. fr. flottabilité].

FLOTABILITÁTE s. f. 1. capacitate de plutire a unui corp. ◊ raportul dintre volumul părții nescufundate și volumul total al unui corp plutitor. 2. proprietate a minereurilor de a putea fi separate prin flotație (1). (< fr. flottabilité)

FLOTABILITÁTE f. 1) Caracter flotabil. 2) Proprietate a minereurilor de a se separa prin flotație. [Art. flotabilitatea; G.-D. flotabilității] /<fr. flottabilité


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

flotabilitáte s. f., g.-d. art. flotabilitắții

flotabilitáte s. f., g.-d. art. flotabilității


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

FLOTABILITÁTE (< fr.) s. f. 1. Capacitate a unui corp de a pluti pe suprafața unui fluid, de obicei apă (f. de suprafață) sau la o anumită adâncime (f. în imersiune). ♦ Raportul dintre volumul părții nescufundate și volumul total al unui corp plutitor. 2. Proprietate a particulelor mic de material solid (minereuri, cărbuni etc.) de a pluti într-un lichid, deși au o densitate mai mare decât a acestuia, datorită tensiunilor superficiale ce apar la contactul dintre diferite faze (solidă, lichidă, gazoasă). Stă la baza flotației.

Intrare: flotabilitate
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • flotabilitate
  • flotabilitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • flotabilități
  • flotabilității
plural
vocativ singular
plural

flotabilitate

  • 1. Însușire a unui corp de a pluti la suprafața unui lichid sau la o anumită adâncime.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Raportul dintre volumul părții nescufundate și volumul total al unui corp plutitor.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • 3. Proprietate a minereurilor de a putea fi separate prin flotație.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: