3 intrări

22 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FLEXIONÁ, flexionez, vb. I. 1. Refl. A se încovoia, a se îndoi. 2. Tranz. A schimba terminațiile cuvintelor după gen, număr, caz și persoană. [Pr.: -xi-o-] – Din flexiune.

FLEXIONÁR, -Ă, flexionari, -e, adj. 1. Care se îndoaie, care se încovoaie. 2. Care are flexiune (2); flexibil. [Pr.: -xi-o-] – După fr. flexionnel.

FLEXIONÁR, -Ă, flexionari, -e, adj. 1. Care se îndoaie, care se încovoaie. 2. Care are flexiune (2); flexibil. [Pr.: -xi-o-] – După fr. flexionnel.

flexiona [At: DEX / P: ~xi~o~ / Pzi: ~nez / E: flexiune] (Rar) 1 vr A se îndoi. 2 vt (Grm) A schimba terminațiile cuvintelor după gen, număr, caz și persoană.

flexionar, ~ă a [At: MAIORESCU, CR. III, 267 / P: ~xi-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr flexionnel] 1 Care se îndoaie. 2 (Grm) Flexibil (3).

FLEXIONÁ, flexionez, vb. I. (Rar) 1. Refl. A se încovoia, a se îndoi. 2. Tranz. A schimba terminațiile cuvintelor după gen, număr, caz și persoană. [Pr.: -xi-o-] – Din flexiune.

FLEXIONÁR, -Ă, flexionari, -e, adj. (Gram.) Care are flexiune. Limba romînă este o limbă flexionară.Am dat mai sus exemplul rom. «cînta», alături de care am citat nu numai diverse forme flexionare ale lui, ci și cuvinte din aceeași familie. IORDAN, L. R. 271.

FLEXIONÁ vb. I. tr. A schimba terminațiile cuvintelor după gen, număr și caz. [Pron. -xi-o-. / < fr. flexionner].

FLEXIONÁR adj. (Despre o limbă) Care posedă flexiune. [După fr. flexionnel].

FLEXIONÁ vb. tr. a schimba terminațiile cuvintelor după gen, număr și caz. (< fr. flexionner)

FLEXIONÁR, -Ă adj. (despre cuvinte) care posedă flexiune (2). ♦ limbă ~ă = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă prin afixe perfect sudate cu tema cuvântului. ◊ flexibil. (după fr. flexionnel)

A SE FLEXIONÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre corpuri elastice) A căpăta formă de arc; a se îndoi; a se încovoia; a se curba; a se mlădia; a se arcui; a se coroia. [Sil. -xi-o-] /Din flexiune

A FLEXIONÁ ~éz 1. tranz. A face să se flexioneze. 2. intranz. (despre cuvinte) A schimba forma (în procesul declinării sau conjugării). [Sil. -xi-o-] /Din flexiune

FLEXIONÁR ~ă (~i, ~e) (despre limbi) Care posedă flexiune. [Sil. -xi-o-] /<fr. flexionnel

flexionar a. care are flexiuni: limbi flexionare sunt greaca și latina.

*flexionár, -ă adj. (d. flexiune cu term. -onar). Care are flexiunĭ, supus flexiuniĭ: limba latină și grecească e flexionară.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

flexiona (a ~) (-xi-o-) vb., ind. prez. 3 flexionea

flexionar (-xi-o-) adj. m., pl. flexionari; f. flexionară, pl. flexionare

flexioná vb. (sil. -xi-o-), ind. prez. 3 sg. și pl. flexioneáză

flexionár adj. m. (sil. -xi-o-), pl. flexionári; f. sg. flexionáră, pl. flexionáre

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FLEXIONAR adj. (GRAM.) flexibil, (înv.) plecat, plecător. (Formă ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

FLEXIONÁR, -Ă adj. (după fr. flexionnel): în sintagmele categorie gramaticală flexionară, formă flexionară, grup flexionar, limbă flexionară, sufix flexionar, temă flexionară și variantă flexionară (v.).

Intrare: flexionare
flexionare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • flexionare
  • flexionarea
plural
  • flexionări
  • flexionările
genitiv-dativ singular
  • flexionări
  • flexionării
plural
  • flexionări
  • flexionărilor
vocativ singular
plural
Intrare: flexiona
  • silabație: fle-xi-o-na info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • flexiona
  • flexionare
  • flexionat
  • flexionatu‑
  • flexionând
  • flexionându‑
singular plural
  • flexionea
  • flexionați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • flexionez
(să)
  • flexionez
  • flexionam
  • flexionai
  • flexionasem
a II-a (tu)
  • flexionezi
(să)
  • flexionezi
  • flexionai
  • flexionași
  • flexionaseși
a III-a (el, ea)
  • flexionea
(să)
  • flexioneze
  • flexiona
  • flexionă
  • flexionase
plural I (noi)
  • flexionăm
(să)
  • flexionăm
  • flexionam
  • flexionarăm
  • flexionaserăm
  • flexionasem
a II-a (voi)
  • flexionați
(să)
  • flexionați
  • flexionați
  • flexionarăți
  • flexionaserăți
  • flexionaseți
a III-a (ei, ele)
  • flexionea
(să)
  • flexioneze
  • flexionau
  • flexiona
  • flexionaseră
Intrare: flexionar
flexionar adjectiv
  • silabație: fle-xi-o-nar info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • flexionar
  • flexionarul
  • flexionaru‑
  • flexiona
  • flexionara
plural
  • flexionari
  • flexionarii
  • flexionare
  • flexionarele
genitiv-dativ singular
  • flexionar
  • flexionarului
  • flexionare
  • flexionarei
plural
  • flexionari
  • flexionarilor
  • flexionare
  • flexionarelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

flexiona, flexionezverb

  • 1. reflexiv A se încovoia, a se îndoi. DEX '09 DEX '98
  • 2. tranzitiv A schimba terminațiile cuvintelor după gen, număr, caz și persoană. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • flexiune DEX '09 DEX '98 DN

flexionar, flexionaadjectiv

  • 1. Care se îndoaie, care se încovoaie. DEX '09 DEX '98
  • 2. Care are flexiune. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: flexibil
    • format_quote Limba română este o limbă flexionară. DLRLC
    • format_quote Am dat mai sus exemplul rom. «cînta», alături de care am citat nu numai diverse forme flexionare ale lui, ci și cuvinte din aceeași familie. IORDAN, L. R. 271. DLRLC
    • 2.1. Limbă flexionară = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă prin afixe perfect sudate cu tema cuvântului. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.