8 definiții pentru flecărie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FLECĂRÍE, flecării, s. f. (Rar) Flecăreală. – Flecări + suf. -ie.

flecărie sf [At: NEGRUZZI, S. I, 224 / Pl: ~ii / E: flecar + -ie] (Fam) Flecăreală.

FLECĂRÍE, flecării, s. f. Flecăreală. – Flecări + suf. -ie.

FLECĂRÍE, flecării, s. f. Flecăreală. Cîte nimicuri ascunde sub manta Și cîtă îndrăzneală,și cîtă flecărie. MACEDONSKI, O. I 169. El nu lua aminte de flecăriile lor și-și căuta de treaba lui. ISPIRESCU, L. 229.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

flecăríe (rar) s. f., art. flecăría, g.-d. art. flecăríei; pl. flecăríi, art. flecăríile

flecăríe s. f., art. flecăría, g.-d. art. flecăríei; pl. flecăríi, art. flecăríile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FLECĂRIE s. flecăreală, flecărire, flecărit, limbuție, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vorbăraie, vorbărie, (livr.) locvacitate, logoree. (reg.) pălăvăcăială, pălăvrăgitură, pălăvrit, trancana, treanca-fleanca, (Mold.) leorbăială, (prin Munt.) procovanță, (Transilv.) stroncănire, (fig.) clănțăneală, dîrdîială, dîrdîit.

Intrare: flecărie
flecărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • flecărie
  • flecăria
plural
  • flecării
  • flecăriile
genitiv-dativ singular
  • flecării
  • flecăriei
plural
  • flecării
  • flecăriilor
vocativ singular
plural

flecărie

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Cîte nimicuri ascunde sub manta Și cîtă îndrăzneală, – și cîtă flecărie. MACEDONSKI, O. I 169.
      surse: DLRLC
    • El nu lua aminte de flecăriile lor și-și căuta de treaba lui. ISPIRESCU, L. 229.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Flecări + sufix -ie.
    surse: DEX '98 DEX '09