flebotom sm [At: DN³ / Pl: ~i / E: fr phlébotome] Specie de țânțar din regiunile mediteraneene sau tropicale, a cărui femelă poate transmite omului, prin înțepătură, diferite boli.

FLEBOTOM s.m. Specie de țînțar din regiunile mediteraneene sau tropicale, a cărui femelă poate transmite omului, prin înțepare, diverse boli. [< fr. phlébotome].

FLEBOTOM I. s. m. țânțar din regiunile mediteraneene sau tropicale, care poate transmite omului diverse boli infecțioase. II. s. n. lanțetă folosită în flebotomie. (< fr. phlébotome)

FLEBO- „venă, vînă, nervură”. ◊ gr. phleps, phlebos „vînă, venă” > fr. phlébo-, germ. id., engl. id., it. flebo- > rom. flebo-. □ ~centeză (v. -centeză), s. f., puncție medicală a unei vene; ~fil (v. -fil₂), adj., cu frunze nervate; ~for (v. -for), adj., (despre organe vegetale) prevăzut cu vinișoare sau nervuri; ~grafie (v. -grafie), s. f., radiografie a venelor; ~gramă (v. -gramă), s. f., înregistrare grafică a pulsațiilor unei vene; ~lit (v. -lit₁), s. n., concrețiune de calcar a peretelui venos; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în flebologie; ~logie (v. -logie₁), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul sistemului venos; ~malacie (v. -malacie), s. f., înmuiere patologică a venelor; ~manometrie (v. mano-, v. -metrie₁), s. f., metodă de determinare a presiunii venoase cu ajutorul unui manometru cu apă sau aneroid; ~manometru (v. mano-, v. -metru₁), s. n., aparat pentru măsurarea presiunii sîngelui în vene; ~pexie (v. -pexie), s. f., fixare chirurgicală a venelor; ~ragie (v. -ragie), s. f., hemoragie venoasă; ~scleroză (v. -scleroză), s. f., proces de sclerozare a peretelui venos; ~spasm (v. -spasm), s. n., contracție spasmodică a pereților venelor; ~stază (v. -stază), s. f., încetinire a vitezei de circulație în vene; ~tom (v. -tom), s. n., instrument chirurgical utilizat în flebotomie; ~tomie (v. -tomie), s. f., secționare chirurgicală a unei vene; ~tonic (v. -tonic), adj., care întărește tonicitatea pereților venoși; ~trih (v. -trih), adj., cu vene sau cu nervuri păroase.

FLEBOTÓM (< fr., lat.) s. m. Insectă dipteră, asemănătoare cu țânțarul, din regiunile mediteraneană și tropicală (Phlebotomus pappatasii); răspândită și în S României. Transmite la om febra pappataci, leishmanioza, bartoneloza.