7 definiții pentru flatulență


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FLATULÉNȚĂ s. f. Acumulare excesivă de gaze în stomac și în intestine. ♦ Evacuare frecventă, abundentă și necontenită a gazelor din intestine. – Din fr. flatulence.

flatulență sf [At: DN3 / Pl: ~țe / E: fr flatulence] (Med) 1 Acumulare excesivă de gaze în stomac și în intestine. 2 Evacuare frecventă, abundentă și necontrolată a gazelor din stomac.

FLATULÉNȚĂ s.f. 1. Acumulare excesivă de gaze în stomac și în intestine. 2. Evacuarea frecventă, abundentă și necontrolată a gazelor din intestine. [< fr. flatulence, cf. lat. flatus – vânt].

FLATULÉNȚĂ s. f. acumulare excesivă de gaze în stomac și în intestine; flatuozitate, meteorism. ◊ evacuare frecventă, abundentă și necontrolată a gazelor din intestine. (< fr. flatulence)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*flatulénță s. f., g.-d. art. flatulénței

flatulénță s. f., pl. flatulénțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FLATULÉNȚĂ s. v. meteorism.

Intrare: flatulență
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • flatulență
  • flatulența
plural
genitiv-dativ singular
  • flatulențe
  • flatulenței
plural
vocativ singular
plural

flatulență

  • 1. Acumulare excesivă de gaze în stomac și în intestine.
    surse: DEX '09 DN sinonime: flatuozitate meteorism
    • 1.1. Evacuare frecventă, abundentă și necontenită a gazelor din intestine.
      surse: DEX '09 DN

etimologie: