3 definiții pentru flaneur


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

flaneur sm [At: DN3 / P: ~nör / S și: flanor / Pl: ~i / E: fr flâneur] (Frm) Persoană căreia îi place să hoinărească (pe străzi).

FLANEUR s.m. (Franțuzism) Persoană căreia îi place să hoinărească (pe străzi). [Pron. -nör, scris și flanor. / < fr. flaneur].

FLANEUR /NÖR/ s. m. (rar) cel căruia îi place să hoinărească (pe străzi). (< fr. flâneur)

Intrare: flaneur
  • pronunție: flanör
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • flaneur
  • flaneurul
  • flaneuru‑
plural
  • flaneuri
  • flaneurii
genitiv-dativ singular
  • flaneur
  • flaneurului
plural
  • flaneuri
  • flaneurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)