2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

flancat2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: flanca] 1 (Mil) Așezat în flancuri (1). 2 (Mil) Apărat din flancuri (1). 3 (Mil) Atacat dintr-o parte. 4 (D. oameni) Însoțit2. 5 (Aht; d. un masiv pătrat) Care are fața armată cu o coloană.

flancat1 sn [At: C. PETRESCU, V. 37 / Pl: (rar) ~uri / E: flanca] 1-4 Flancare (1-4).

FLANCÁT, -Ă adj. (Arhit.; despre un masiv pătrat) Care are fața armată cu o coloană. [< flanca].

FLANCÁT, -Ă adj. 1. (arhit.; despre un masiv pătrat) care are fața armată cu o coloană. 2. (herald.; despre unele mobile) paralele cu laturile scutului. (< flanca)

FLANCÁ, flanchez, vb. I. Tranz. 1. A apăra, a sprijini, a proteja flancul unei unități militare; a ataca dintr-o parte. ♦ Fig. A însoți pe cineva (pentru a-l păzi). 2. (Despre un grup de clădiri) A mărgini de o parte și de alta. – Din fr. flanquer.

FLANCÁ, flanchez, vb. I. Tranz. 1. A apăra, a sprijini, a proteja flancul unei unități militare; a ataca dintr-o parte. ♦ Fig. A însoți pe cineva (pentru a-l păzi). 2. (Despre un grup de clădiri) A mărgini de o parte și de alta. – Din fr. flanquer.

flanca vt [At: DICȚ. / Pzi: ~nchez / E: fr flanquer] 1 A apăra flancul unei unități militare. 2 (Mil) A ataca dintr-o parte. 3 (Fig) A însoți pe cineva (pentru a-l păzi). 4 (D. un grup de clădiri) A mărgini de o parte și de alta.

FLANCÁ, flanchez, vb. I. Tranz. (Mil.; franțuzism) A apăra, a sprijini, a proteja flancul unei unități. Vom face aci un post înaintat, Un post ascuns pentru flancat. CAMIL PETRESCU, V. 37. ♦ Fig. A însoți pe cineva (pentru a-l apăra).

FLANCÁ vb. I. tr. 1. A apăra, a susține din flanc. ♦ (Fig.) A însoți pe cineva (pentru a-l păzi). 2. (Despre un grup de clădiri) A mărgini lateral, a mărgini de o parte și de alta. [< fr. flanquer].

FLANCÁ vb. tr. 1. a apăra, a susține din flanc. ◊ (fig.) a însoți pe cineva (pentru a-l păzi). ◊ a trage asupra flancului unei (sub)unități dintr-o direcție perpendiculară pe direcția sa de acțiune. 2. (despre un grup de clădiri) a mărgini lateral. (< fr. flanquer)

A FLANCA ~chéz tranz. 1) (unități militare) A apăra din flanc. 2) fig. (persoane) A însoți, mergând alături. 3) (clădiri, monumente etc.) A mărgini din flancuri. /<fr. flanguer

*flanchéz, a -cá v. tr. (fr. flanquer). Arm. Apăr pin fortificațiunĭ așezate în față saŭ pe flancurĭ: a flanca o redută. Sprijin, susțin din coaste orĭ din dos. – Și flăncuĭesc (după rus.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

flancá (a ~) vb., ind. prez. 3 flancheáză

flancá vb., ind. prez. 1 sg. flanchéz, 3 sg. și pl. flancheáză

Intrare: flancat
flancat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • flancat
  • flancatul
  • flancatu‑
  • flanca
  • flancata
plural
  • flancați
  • flancații
  • flancate
  • flancatele
genitiv-dativ singular
  • flancat
  • flancatului
  • flancate
  • flancatei
plural
  • flancați
  • flancaților
  • flancate
  • flancatelor
vocativ singular
plural
Intrare: flanca
verb (VT204)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • flanca
  • flancare
  • flancat
  • flancatu‑
  • flancând
  • flancându‑
singular plural
  • flanchea
  • flancați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • flanchez
(să)
  • flanchez
  • flancam
  • flancai
  • flancasem
a II-a (tu)
  • flanchezi
(să)
  • flanchezi
  • flancai
  • flancași
  • flancaseși
a III-a (el, ea)
  • flanchea
(să)
  • flancheze
  • flanca
  • flancă
  • flancase
plural I (noi)
  • flancăm
(să)
  • flancăm
  • flancam
  • flancarăm
  • flancaserăm
  • flancasem
a II-a (voi)
  • flancați
(să)
  • flancați
  • flancați
  • flancarăți
  • flancaserăți
  • flancaseți
a III-a (ei, ele)
  • flanchea
(să)
  • flancheze
  • flancau
  • flanca
  • flancaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

flancat

  • 1. arhitectură (Despre un masiv pătrat) Care are fața armată cu o coloană.
    surse: DN
  • 2. heraldică (Despre unele mobile) Paralele cu laturile scutului.
    surse: MDN '00

etimologie:

  • flanca
    surse: DN

flanca

  • 1. A apăra, a sprijini, a proteja flancul unei unități militare; a ataca dintr-o parte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Vom face aci un post înaintat, Un post ascuns pentru flancat. CAMIL PETRESCU, V. 37.
      surse: DLRLC
    • 1.1. figurat A însoți pe cineva (pentru a-l păzi).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: însoți
    • 1.2. A trage asupra flancului unei (sub)unități dintr-o direcție perpendiculară pe direcția sa de acțiune.
      surse: MDN '00
  • 2. (Despre un grup de clădiri) A mărgini de o parte și de alta.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: mărgini

etimologie: