Definiția cu ID-ul 900191:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FÍZIC, -Ă, fizici, -e, adj. 1. (În opoziție cu psihic) Care se referă la corpul ființelor vii, în special la activitatea mușchilor. Muncă fizică. Exerciții fizice.Nici un efort nu e prea mare pentru a asigura cele mai bune condiții de dezvoltare fizică și intelectuală copiilor oamenilor muncii, viitoarelor generații de constructori ai socialismului. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2855. ◊ Cultură fizică v. cultură. ♦ (Substantivat) Aspectul exterior al unei persoane. Fizicul lui sufere într-atît, încît pare că e un bătrîn trecut. NEGRUZZI, S. I 41. 2. Care se referă la materie, material; concret. ◊ Geografie fizică = ramură a geografiei avînd ca obiect studiul naturii suprafeței terestre și a mediului geografic ca o condiție permanentă și necesară care influențează dezvoltarea societății (și nu ca factor determinant). 3. Care se referă la metodele fizicii, la lumea fenomenelor cu care se ocupă fizica. Experiențe fizice.Viitorul este în lumea fizică, în aburi și mașini. BOLINTINEANU, O. 258. ◊ Cabinet fizic = încăpere de studiu înzestrată cu aparatele necesare efectuării experiențelor fizice.