10 definiții pentru fitoplancton

fitoplancton sn [At: DN3 / Pl: ~uri / E: fr phytoplancton] Plancton format din plante acvatice inferioare.

FITOPLANCTÓN s. n. Totalitatea organismelor vegetale din plancton, servind ca hrană pentru diferite animale acvatice. – Din fr. phytoplancton.

FITOPLANCTÓN, fitoplanctonuri, s. n. Plancton format din plante acvatice inferioare. – Din fr. phytoplancton.

fitoplanctón (-to-planc-ton) s. n.

FITOPLANCTÓN s. (BOT.) plancton vegetal.

FITOPLANCTÓN s.n. Totalitatea plantelor acvatice inferioare care intră în alcătuirea unui plancton. [< germ. Phytoplankton].

FITOPLANCTÓN s. n. plancton vegetal. (< fr. phytoplancton)

FITOPLANCTÓN ~uri n. biol. (în opoziție cu zooplancton) Totalitate a organismelor vegetale din componența planctonului. /<germ. Phytoplancton


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

fitoplanctón s. n. (sil. -planc-), pl. fitoplanctónuri

FITOPLANCTÓN (< germ.) s. n. (BIOL.) Totalitatea organismelor vegetale din plancton, care populează straturile superficiale (50-100 m) ale bazinelor de apă dulce, ale apei mărilor și oceanelor. Servește ca hrană pentru diferite animale acvatice. V. și plancton.

Intrare: fitoplancton
fitoplancton substantiv neutru
  • silabație: -planc-
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fitoplancton
  • fitoplanctonul
  • fitoplanctonu‑
plural
  • fitoplanctonuri
  • fitoplanctonurile
genitiv-dativ singular
  • fitoplancton
  • fitoplanctonului
plural
  • fitoplanctonuri
  • fitoplanctonurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)