7 definiții pentru firn

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FIRN s.n. Neveu. [Cf. germ., engl. firn].

FIRN n. Zăpadă granulară compactă, formată în regiunile muntoase și cele polare ca rezultat al compactizării straturilor. /<germ. Firn

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

firn, stare de tranziție între zăpadă și gheață, cu structură granulară, existentă la partea sup. a unui ghețar.

Intrare: firn
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • firn
  • firnul
  • firnu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • firn
  • firnului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)