7 definiții pentru firetic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

firetic, ~ă a [At: MARIAN, SE. II, 118 / V: ~rat~, ~ă / Pl: ~ici, ~ice / E: nct] (Trs) 1 Vehement. 2 Capricios.

FIRÉTIC, -Ă, firetici, -e, adj. (Regional) Cu toane, furios. Popa nostru e om roșu Și firetic ca cocoșu. HODOȘ, P. P. 178.

FIRÉTIC, -Ă, firetici, -e, adj. (Reg.) Cu toane, furios. – Lat. phrenticus (după fire).

firétic, -ă adj. (d. fire). Trans. vest. Supărăcĭos, gata de luptă (ca cocoșu).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FIRÉTIC adj. v. furios, îndârjit, înfuriat, întărâtat, înverșunat, mâniat, mânios, pornit.

firetic adj. v. FURIOS. ÎNDÎRJIT. ÎNFURIAT. ÎNTĂRÎTAT. ÎNVERȘUNAT. MÎNIAT. MÎNIOS. PORNIT.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

firétic (firétică), adj. – Coleric, furios. Origine incertă. Dicționarele nu sînt de acord în privința definirii sensului (Damé traduce ahuri; în Bihor îl găsim cu sensul lui damné). Pare a fi rezultatul unei încrucișări a lui iretic „eretic” cu fire „natură”, sau cu fire-ai, începutul tuturor imprecațiilor (după DAR și REW 6471, din lat. phreneticus, puțin probabil; după Pascu, Beiträge, 11, din lat. fĕrus; după Scriban, de la fire).

Intrare: firetic
firetic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • firetic
  • fireticul
  • fireticu‑
  • firetică
  • firetica
plural
  • firetici
  • fireticii
  • firetice
  • fireticele
genitiv-dativ singular
  • firetic
  • fireticului
  • firetice
  • fireticei
plural
  • firetici
  • fireticilor
  • firetice
  • fireticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

firetic

etimologie: