Definiția cu ID-ul 899912:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FIONG, fionguri, s. n. Fundă făcută din panglici (de obicei cu ciucuri) și folosită ca podoabă. O fată înaltă, subțire... cu o coadă groasă de aur pe spate, legată cu un fiong albastru. IBRĂILEANU, A. 25. Se opri dinaintea unei oglinzi, unde se prefăcu că-și îndreaptă și-și mai resfiră legătoarea lată de la gît, întocmită subt bărbie într-un mare fiong auriu. HOGAȘ, M. N. 31. Kera Varvara poartă testemel? – Poartă... cu fiong mare pe ureche. ALECSANDRI, T. 1270. – Variantă: fionc (SADOVEANU, O. IV 97) s. n.