2 intrări

23 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FINANȚÁRE, finanțări, s. f. Acțiunea de a finanța și rezultatul ei. ♦ Alocare de fonduri din surse particulare, ale bugetului de stat sau de la organisme și instituții internaționale, în scopul creării și funcționării unei întreprinderi, unui organism sau pentru aplicarea unei politici economice. ◊ Finanțare internă = alocare de fonduri din sursele proprii ale unei întreprinderi. Finanțare externă = alocare de fonduri pentru finanțarea întreprinderii prin aporturile unor persoane sau instituții străine de aceasta, prin majorări de capital și prin împrumuturi. – V. finanța.

finanțare sf [At: EVID. CONT. 107 / Pl: ări / E: finanța] 1 Susținere cu bani a unei persoane, a unei instituții, a unei întreprinderi Si: (rar) finanțat1 (1). 2 (Fam) Împrumutare cu bani a cuiva Si: (rar) finanțat1 (2).

FINANȚÁRE, finanțări, s. f. Acțiunea de a finanța și rezultatul ei. – V. finanța.

FINANȚÁRE, finanțări, s. f. Acțiunea de a finanța; întreținere sau susținere cu bani a unei lucrări, a unei întreprinderi, a unei acțiuni etc. O mare parte din cheltuielile bugetului este destinată pentru finanțarea economiei naționale și a nevoilor social-culturale, lucru posibil numai în condițiile orînduirii socialiste. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2734.

FINANȚÁRE s.f. Acțiunea de a finanța. [< finanța].

FINANȚÁ, finanțez, vb. I. Tranz. A întreține sau a susține cu bani o persoană, o instituție, o întreprindere etc. ♦ (Fam.) A împrumuta pe cineva cu bani. – Din fr. financer.

FINANȚÁ, finanțez, vb. I. Tranz. A întreține sau a susține cu bani o persoană, o instituție, o întreprindere etc. ♦ (Fam.) A împrumuta pe cineva cu bani. – Din fr. financer.

finanța vt [At: CONTEMP., S. II, 1949, nr. 159, 6/1 / Pzi: ez / E: fr financer] 1 A întreține sau a susține cu bani o persoană, o instituție, o întreprindere. 2 (Fam) A împrumuta pe cineva cu bani.

FINANȚÁ, finanțez, vb. I. Tranz. (Cu privire la o persoană, la o instituție, la o întreprindere etc.) A întreține sau a susține cu bani. Trusturile imperialiste finanțează războaiele de cotropire.Burghezia a finanțat în trecut mișcarea cooperatistă pentru a atrage sub influența sa masele țărănimii și pentru a le exploata. REZ. HOT. I 99. ♦ (Familiar, glumeț) A împrumuta (pe cineva) cu bani. Poți să mă finanțezi cu o sută de lei?

FINANȚÁ vb. I. tr. A susține cu bani, a da bani (unei persoane, unei întreprinderi etc.). ♦ (Fam.) A împrumuta cu bani (pe cineva). [< fr. financer].

FINANȚÁ vb. tr. 1. a aloca, a repartiza mijloace bănești unei întreprinderi, instituții etc. 2. (fam.) a împrumuta cu bani (pe cineva); a subvenționa. (< fr. financer)

A FINANȚÁ ~éz tranz. (întreprinderi, instituții, persoane) A asigura cu finanțe. /<fr. financer

*finanțéz v. tr. (fr. financer). Susțin pin finanțe.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

finanțare s. f., g.-d. art. finanțării; pl. finanțări

finanțare s. f., g.-d. art. finanțării; pl. finanțări

finanțáre s. f., g.-d. art. finanțării; pl. finanțări

finanța (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. finanțez, 3 finanțea; conj. prez. 1 sg. să finanțez, 3 să finanțeze

finanța (a ~) vb., ind. prez. 3 finanțea

finanțá vb., ind. prez. 1 sg. finanțéz, 3 sg. și pl. finanțeáză

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FINANȚÁRE s. v. subvenționare.

FINANȚARE s. subvenționare. (~ unei instituții.)

FINANȚA vb. a subvenționa, (livr.) a stipendia. (A ~ un teatru.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

FINANȚÁRE (< finanța) s. f. Alocare de fonduri din surse particulare, ale bugetului de stat sau de la organisme și organizații internaționale, în scopul creării și funcționării unei întreprinderi, unui organism sau pentru aplicarea unei politici economice. ◊ F. internă = alocare de fonduri din sursele proprii ale unei întreprinderi, respectiv din profitul net, rezerve și provizioane. ◊ F. externă = alocare de fonduri pentru finanțarea întreprinderii prin aporturile aduse de către persoane sau instituții străine de aceasta, respectiv prin majorări de capital (emisiuni de acțiuni) și prin împrumuturi. ◊ F. rambursabilă = credite pe diferite termene acordate de bănci și alte instituții financiare. ◊ F. nerambursabilă = cedare cu titlu definitiv a unor fonduri bănești. F. bugetară = alocare de fonduri de la bugetul de stat pentru administrația de stat, apărare, activitățile culturale etc. ◊ F. legată = condiționarea acordării unor credite de obligativitatea cumpărării de produse de pe piața creditorului. ◊ F. compensatorie = acordare de credite din diferite surse internaționale pentru țările exportatoare de produse de bază, în vederea echilibrării balanțelor comerciale care au înregistrat deficite din cauza diferențelor mari de prețuri între produsele exportate și cele importate. F. pentru dezvoltare = acordare de fonduri nerambursabile de la organisme internaționale specializate pentru realizarea programelor de dezvoltare ale unor țări.

Intrare: finanțare
finanțare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • finanțare
  • finanțarea
plural
  • finanțări
  • finanțările
genitiv-dativ singular
  • finanțări
  • finanțării
plural
  • finanțări
  • finanțărilor
vocativ singular
plural
Intrare: finanța
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • finanța
  • finanțare
  • finanțat
  • finanțatu‑
  • finanțând
  • finanțându‑
singular plural
  • finanțea
  • finanțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • finanțez
(să)
  • finanțez
  • finanțam
  • finanțai
  • finanțasem
a II-a (tu)
  • finanțezi
(să)
  • finanțezi
  • finanțai
  • finanțași
  • finanțaseși
a III-a (el, ea)
  • finanțea
(să)
  • finanțeze
  • finanța
  • finanță
  • finanțase
plural I (noi)
  • finanțăm
(să)
  • finanțăm
  • finanțam
  • finanțarăm
  • finanțaserăm
  • finanțasem
a II-a (voi)
  • finanțați
(să)
  • finanțați
  • finanțați
  • finanțarăți
  • finanțaserăți
  • finanțaseți
a III-a (ei, ele)
  • finanțea
(să)
  • finanțeze
  • finanțau
  • finanța
  • finanțaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

finanțare, finanțărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a finanța și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Alocare de fonduri din surse particulare, ale bugetului de stat sau de la organisme și instituții internaționale, în scopul creării și funcționării unei întreprinderi, unui organism sau pentru aplicarea unei politici economice. DEX '09 DLRLC
      • format_quote O mare parte din cheltuielile bugetului este destinată pentru finanțarea economiei naționale și a nevoilor social-culturale, lucru posibil numai în condițiile orînduirii socialiste. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2734. DLRLC
      • 1.1.1. Finanțare internă = alocare de fonduri din sursele proprii ale unei întreprinderi. DEX '09
      • 1.1.2. Finanțare externă = alocare de fonduri pentru finanțarea întreprinderii prin aporturile unor persoane sau instituții străine de aceasta, prin majorări de capital și prin împrumuturi. DEX '09
etimologie:
  • vezi finanța DEX '09 DEX '98 DN

finanța, finanțezverb

  • 1. A întreține sau a susține cu bani o persoană, o instituție, o întreprindere etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Trusturile imperialiste finanțează războaiele de cotropire. DLRLC
    • format_quote Burghezia a finanțat în trecut mișcarea cooperatistă pentru a atrage sub influența sa masele țărănimii și pentru a le exploata. REZ. HOT. I 99. DLRLC
    • 1.1. familiar A împrumuta pe cineva cu bani. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Poți să mă finanțezi cu o sută de lei? DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.