10 definiții pentru filotimie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FILOTIMÍE s. f. (Înv.) 1. Dărnicie, generozitate. 2. Ambiția de a dobândi stima și prețuirea oamenilor. – Din ngr. filotimia.

FILOTIMÍE s. f. (Înv.) 1. Dărnicie, generozitate. 2. Ambiția de a dobândi stima și prețuirea oamenilor. – Din ngr. filotimia.

filotimie sf [At: PRAVILA (1814), 78/6 / Pl: ~ii / E: ngr φιλοτιμία] (Înv) 1 Generozitate. 2 Ambiția de a dobândi stima și prețuirea oamenilor.

FILOTIMÍE s. f. (Învechit) 1. Dărnicie, generozitate. La toată lumea plăcea fiindcă era om deștept și blînd... levent și galantom, pătruns de filotimie. CARAGIALE, O. III 32. 2. Rîvnă după stima și prețuirea oamenilor; ambiție. Spune, dacă-i așa, ce pedeapsă merită Radu?... – Degeaba mă-ntrebi... nu-i avea curajul... – A! m-atingi la filotimie. ALECSANDRI, T. 1407.

FILOTIMÍE f. înv. 1) Caracter filotim; noblețe sufletească; larghețe; mărinimie; galantonie; dărnicie; generozitate. 2) Dorință mare de a fi stimat și prețuit de oameni. [Art. filotimia; G.-D. filotimiei, Sil. -mi-e] /<ngr. filotimiá

filotimie f. pop. ambițiune, amor propriu: mă atingi la filotimie AL. [Gr.mod.].

*filotimíe f. (ngr. filotimía, d. filos, amic, și timi, onoare). Fam. Amabilitate, generozitate: plătește fie-care după filotimie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

filotimíe (înv.) s. f., art. filotimía, g.-d. filotimíi, art. filotimíei

filotimíe s. f., art. filotimía, g.-d. filotimíi, art. filotimíei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FILOTIMÍE s. v. culanță, dărnicie, generozitate, mărinimie.

filotimie s. v. CULANTĂ. DĂRNICIE. GENEROZITATE. MĂRINIMIE.

Intrare: filotimie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • filotimie
  • filotimia
plural
genitiv-dativ singular
  • filotimii
  • filotimiei
plural
vocativ singular
plural

filotimie învechit

etimologie: