5 definiții pentru filmfonograf
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FILMFONOGRAF, filmfonografe, s. n. Aparat folosit în studiourile cinematografice pentru redarea înregistrărilor de pe diferite benzi în faza finală a realizării unui film. – Din engl. film phonographe.
FILMFONOGRAF, filmfonografe, s. n. Magnetofon de construcție specială care folosește bandă magnetică de dimensiunile peliculei cinematografice. – Din engl. film phonographe.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FILMFONOGRAF s.n. Magnetofon cu ajutorul căruia se reproduc benzile de dialog, zgomot și muzică montate în sincron ale unui film. [< film + fonograf].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FILMFONOGRAF s. n. magnetofon cu care se reproduc benzile de dialog, zgomot și muzică montate în sincron ale unui film. (< engl. film phonographe)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
filmfonograf s. n. → fonograf
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
filmfonograf, filmfonografesubstantiv neutru
- 1. Aparat folosit în studiourile cinematografice pentru redarea înregistrărilor de pe diferite benzi în faza finală a realizării unui film. DEX '09
- diferențiere Magnetofon de construcție specială care folosește bandă magnetică de dimensiunile peliculei cinematografice. DEX '98 DN
etimologie:
- film phonographe DEX '09 DEX '98 MDN '00