5 definiții pentru filistean


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FILISTEÁN, filisteni, s. m. Persoană care făcea parte dintr-o populație antică stabilită în sec. XIII-XII î. H. în sudul Palestinei, pe țărmul Mării Mediterane. – Din fr. Philistins.

filistean sm [At: MAIORESCU, D. II, 27 / Pl: ~eni / E: fr Philistins] Persoană care facea parte dintr-o populație antică stabilă în sec. XIII-XII î. Hr. în sudul Palestinei, pe țărmul Mării Mediterane.

FILISTEÁN, filisteni, s. m. Persoană care făcea parte dintr-o populație antică stabilită în sec. XIII-XII a. Cr. în sudul Palestinei, pe țărmul Mării Mediterane. – Din fr. Philistins.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

filisteán (nume etnic) s. m., pl. filisténi

Intrare: filistean
substantiv masculin (M20)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • filistean
  • filisteanul
  • filisteanu‑
plural
  • filisteni
  • filistenii
genitiv-dativ singular
  • filistean
  • filisteanului
plural
  • filisteni
  • filistenilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

filistean

  • 1. Persoană care făcea parte dintr-o populație antică stabilită în secolele XIII-XII î. H. în sudul Palestinei, pe țărmul Mării Mediterane.
    surse: DEX '09

etimologie: