11 definiții pentru filatelie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FILATELÍE s. f. Colecționare (și studiere) a mărcilor poștale. – Din fr. philatélie.

filatelie sfs [At: DA / E: fr philatélie] Colecționarea și studierea mărcilor poștale.

FILATELÍE s. f. Acțiunea de a colecționa (și a studia) mărci poștale. – Din fr. philatélie.

FILATELÍE s. f. Colecționare de timbre și mărci poștale.

FILATELÍE s.f. Colecționare de timbre și de mărci poștale. [Gen. -iei. / < fr. philatélie, cf. gr. philein – a iubi, ateleia – taxă de transport].

FILATELÍE s. f. colecționare și studiere a timbrelor și mărcilor poștale. (< fr. philatélie)

FILATELÍE f. 1) Ocupație constând în colecționarea timbrelor poștale. 2) Disciplină care studiază timbrele poștale. [Art. filatelia; G.-D. filateliei; Sil. -li-e] /<fr. philatélie

filatelie f. pasiune de a colecționa mărci poștale.

*filatelíe f. (d. -fil și vgr. atéleia, ngr. atélia, scutire, adică de „taxă poștală”). Plăcerea de a strînge mărcĭ poștale, timbrofilie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

filatelíe s. f., art. filatelía, g.-d. filatelíi, art. filatelíei

filatelíe s. f.. art. filatelía, g.-d. filatelíi, art. filatelíei

Intrare: filatelie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • filatelie
  • filatelia
plural
genitiv-dativ singular
  • filatelii
  • filateliei
plural
vocativ singular
plural

filatelie

  • 1. Colecționare (și studiere) a mărcilor poștale.
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: