FIICĂ subst. 1. Fiica f. (16 A I 528; 17 B II 285); – fata lui Modruz (16 A II 82); Fica, ard. (Viciu 15) 2. Fiica, Trifan, mold., 1832 (RI XIII 286). 3. Fiuța f., ard., act. (Var 21). 4. Hiuța t. 1488 (Ț-Rom 368). 5. Din expresia: fiica-ta: Fiicăta f., act.; Fiicălești s. (Sur V); Hicăta fam. (Ard). Cf. Hicul pren. (Cat mold II).