5 definiții pentru fierea-pământului

Articole pe această temă:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

călbáză sf [At: PANȚU, PL. / Pl: nct / E: nct] Plantă ierboasă din familia marchantiaceelor, care crește în locuri umede pe care se întinde ca un mușchi Si: coada-rândunicii, fierea-pământului, mușchi-de-fântână (Marchanlia polymorfa).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!fiérea-pămấntului (plantă) s. f. art., g.-d. art. fiérii-pămấntului


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FIEREA-PĂMÂNTULUI s. v. gențiană, ghințură.

fierea-pămîntului s. v. GENȚIANĂ. GHINȚURĂ.

Intrare: fierea-pământului
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fierea-pământului
plural
genitiv-dativ singular
  • fierii-pământului
plural
vocativ singular
plural

fierea-pământului

  • 1. Plantă erbacee medicinală cu flori roșietice, rar albe, cu gust amar (Erythraea centaurium).
  • 2. Plantă erbacee inferioară, cu talul târâtor, având pe partea inferioară rudimente de frunză (Marchantia polymorpha).
    surse: DEX '09

etimologie: