FIERBĂTOR, (1) fierbători, s. m., (2) fierbătoare, s. n. 1. S. m. Muncitor industrial care execută operațiile de fierbere în cadrul extragerii sau prelucrării unor materii prime. 2. S. n. (Tehn.) Aparat sau instalație care servește la fierberea unor lichide; plonjor. – Fierbe + suf. -ător.