6 definiții pentru fideiusiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FIDEIUSIÚNE s. f. Contract prin care o persoană se angajează în fața creditorului să execute obligația debitorului în cazul când acesta nu ar executa-o el însuși în termen. [Pr.: -iu-si-u-] – Din fr. fidéjussion, lat. fidejussio, -onis.

FIDEIUSIÚNE s. f. Contract prin care o persoană se angajează în fața creditorului să execute obligația debitorului în cazul când acesta nu ar executa-o el însuși în termen. [Pr.: -iu-si-u-] – Din fr. fidéjussion, lat. fidejussio, -onis.

fideiusiune sf [At: DEX / P: ~iusi-u~ / Pl: ~ni / E: fr fidejussio, -onis] (Jur) Contract prin care o persoană se angajează în fața creditorului să execute obligația debitorului în cazul când acesta nu ar executa-o el însuși în termen.

FIDEIUSIÚNE s.f. (Jur.) Garanție depusă de cineva pentru datoria altuia. [Pron. -de-iu-. / cf. lat. fideiussio, fr. fidéjussion].

FIDEIUSIÚNE s. f. (jur.) garanție depusă de cineva pentru datoria altcuiva. (< fr. fidéjussion, lat. fideiussio)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fideiusiúne (-de-iu-si-u-) s. f., g.-d. art. fideiusiúnii

fideiusiúne s. f. (sil. -iu-si-u-), g.-d. art. fideiusiúnii

Intrare: fideiusiune
  • silabație: fi-de-iu-si-u-ne info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fideiusiune
  • fideiusiunea
plural
genitiv-dativ singular
  • fideiusiuni
  • fideiusiunii
plural
vocativ singular
plural

fideiusiune

  • 1. Contract prin care o persoană se angajează în fața creditorului să execute obligația debitorului în cazul când acesta nu ar executa-o el însuși în termen.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: