FICȚIUNE, ficțiuni, s. f. 1. Reprezentare falsă produsă de imaginația cuiva (obișnuită în creațiile literare) și care nu corespunde realității; născocire, plăsmuire a imaginației. Cu ficțiunile pe care le ceteam întărîtam și mai mult suferința mea. GALACTION, O. I 101. Am avut totdeauna deosebită aplecare pentru ficțiuni. ANGHEL, PR. 175. 2. (Jur.) Procedeu prin care legea presupune existența unui fapt (fără ca acesta să existe) pentru a face din el fundamentul unui drept. – Pronunțat: -ți-u-.