5 definiții pentru ficolog
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ficolog, ~ă smf [At: DN3 / Pl: ~ogi, ~oge / E: fr phycologue] Specialist în ficologie.
FICOLOG, -Ă, s.m. f. Specialist în ficologie. [< fr. phycologue]
FICOLOG, -Ă s. m. f. specialist în ficologie. (< fr. phycologue)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ficolog s. m., pl. ficologi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
FICO- „algă de culoare verzuie”. ◊ gr. phykos „algă” > fr. phyco-, germ. phyko-, engl. phyco- > rom. fico-. □ ~cian (v. -cian), s. n., materie colorantă albastră, specifică cianoficeelor; ~crom (v. -crom), s. m., pigment albastru-verzui, prezent la algele albastre; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în ficologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul algelor; ~micete (v. -micete), s. f. pl., clasă de ciuperci parazite sau saprofite, cuprinzînd mucegaiurile, al căror aparat vegetativ este format dintr-un miceliu ramificat; ~riză (v. -riză), s. f., tip de simbioză între alge și rădăcinile unor plante.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv masculin (M14) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ficolog, ficologisubstantiv masculin ficologă, ficologesubstantiv feminin
- 1. Specialist în ficologie. DN
etimologie:
- phycologue DN