fertún m. (mlat. ferto, -ónis, d. germ. vierdung. V. ferdelă). O veche monetă ideală în valoare de 6 scoțĭ saŭ 12 groșĭ, egală în greutate cu un sfert de marcă saŭ grivnă polonă și considerată une-orĭ egală cu florinu, cu 24 de bucățĭ româneștĭ orĭ 36 de banĭ româneștĭ. (Ĭorga, Negoț, 211 și 213).