2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fernambuc sn [At: DN3 / V: pe~ / Pl: ~uri / E: ger Fernambuk(holz)] Lemn de Brazilia de culoare roșiatică, folosit la fabricarea arcușurilor.

FERNAMBÚC s.n. Lemn de Brazilia de culoare roșiatică, folosit la fabricarea arcușurilor. [Var. pernambuc s.n. [ < germ. Fernambuk(holz), cf. Pernambuc – provincie din Brazilia].

FERNAMBÚC s. n. lemn de Brazilia de culoare roșiatică, folosit la fabricarea arcușurilor. (< germ. Fernambuk/holz/)

FERNAMBÚC ~ci m. 1) Arbore exotic cu lemn prețios, din care se fac arcușuri, mobilă de lux, bibelouri etc., iar din scoarța lui roșiatică se extrage o vopsea numită brazilină. 2) Lemnul acestui arbore. /<germ. Fernambuk[holz]

Intrare: fernambuc (copac; -ci)
fernambuc (copac; -ci) substantiv neutru substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fernambuc
  • fernambucul
  • fernambucu‑
plural
  • fernambuci
  • fernambucii
genitiv-dativ singular
  • fernambuc
  • fernambucului
plural
  • fernambuci
  • fernambucilor
vocativ singular
plural
Intrare: fernambuc (lemn; -uri)
fernambuc (lemn; -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fernambuc
  • fernambucul
  • fernambucu‑
plural
  • fernambucuri
  • fernambucurile
genitiv-dativ singular
  • fernambuc
  • fernambucului
plural
  • fernambucuri
  • fernambucurilor
vocativ singular
plural
pernambuc (lemn; -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pernambuc
  • pernambucul
  • pernambucu‑
plural
  • pernambucuri
  • pernambucurile
genitiv-dativ singular
  • pernambuc
  • pernambucului
plural
  • pernambucuri
  • pernambucurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)