5 definiții pentru fericitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FERICITÓR, -OÁRE, fericitori, -oare, adj. Care produce fericire. – Ferici + suf. -tor.

fericitor, ~oare a [At: EMINESCU, N. 74 / Pl: ~i, ~oare / E: ferici + -tor] (Rar) Care produce fericire.

FERICITÓR, -OÁRE, fericitori, -oare, adj. (Rar) Care produce fericire. – Ferici + suf. -tor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fericitór (rar) adj. m., pl. fericitóri; f. sg. și pl. fericitoáre

fericitór adj. m., pl. fericitóri; f. sg. și pl. fericitoáre

Intrare: fericitor
fericitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fericitor
  • fericitorul
  • fericitoru‑
  • fericitoare
  • fericitoarea
plural
  • fericitori
  • fericitorii
  • fericitoare
  • fericitoarele
genitiv-dativ singular
  • fericitor
  • fericitorului
  • fericitoare
  • fericitoarei
plural
  • fericitori
  • fericitorilor
  • fericitoare
  • fericitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fericitor

  • 1. Care produce fericire.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • Ferici + sufix -tor.
    surse: DEX '98 DEX '09