2 intrări
18 definiții
- explicative DEX (12)
- ortografice DOOM (3)
- enciclopedice (1)
- arhaisme și regionalisme (2)
Explicative DEX
FERIC, -Ă, ferici, -ce, adj. (Despre substanțe) Care are în compoziția sa fier trivalent. Acid feric. Oxid feric. – Din fr. ferrique.
FERIC, -Ă, ferici, -ce, adj. (Despre substanțe) Care are în compoziția sa fier trivalent. Acid feric. Oxid feric. – Din fr. ferrique.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
feric, ~ă a [At: LTR / Pl: ~ici, ~ice / E: fr ferrique] (Chm; d. substanțe) Care are în compoziția sa fier trivalent.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FERIC, -Ă, ferici,-e, adj. (Despre substanțe) Care are fier trivalent în compoziția sa. Clorură ferică.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FERIC, -Ă adj. (Despre substanțe) Care conține fier trivalent în compoziția sa. [< fr. ferrique].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FERIC, -Ă adj. (despre substanțe) care conține fier trivalent. (< fr. ferrique)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
FERIC ~că (~ci, ~ce) (despre substanțe și despre compuși chimici) Care conține fier trivalent. /<fr. ferrique
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
fereca1 v vz ferica2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ferica1 vt [At: COD. VOR. 133/10 / V: ~reca / Pzi: feric / E: ferice] (Înv; în literatura bisericească veche) 1 A ferici (3). 2 A numi pe cineva fericit. 3 A slăvi. 4 (Fșa) A face bine (cuiva). 5 (Reg) A binecuvânta.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
†FERECA2 (-ec) = FERICA.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
†FERICA (-ic) vb. tr. Trans. 1 A ferici, a socoti fericit ¶ 2 A ura: acela își ferică lui și rău, care altuia ferică ȚICH. [lat. *felīcare].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
fericá, V. fericesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fericésc v. tr. (d. ferice). Fac fericit. Consider fericit: nu ferici pe nimenĭ! – Vechĭ, feríc, a -á, fericesc, socotesc fericit. Ban. Urez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
feric adj. m., pl. ferici; f. ferică, pl. ferice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
feric adj. m., pl. ferici; f. ferică, pl. ferice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
feric adj. m., pl. ferici; f. sg. ferică, pl. ferice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Enciclopedice
FÉRIC, -Ă (< fr.) adj. (Despre combinații ale fierului) În care fierul are valența trei. ◊ Oxid de fier = pigment roșu de fier trivalent, utilizat în vopsele de ulei, la zugrăveli, în rășini sintetice etc. Se găsește în natură sub formă de hematit.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
FERICA vb. (Ban., Trans. SV) A socoti pe cineva fericit. C: Au pomeni-te-vor Ceia carii în moarte Zac în triste gropnițe Au ferica-te-vor. VCC, 15. Ferik. Laudo. Beatifico. AC, 339. // A: Și-n săbor de gloate să-l ridice Și-n scaun de bătrîni să-l ferice. DOSOFTEI, VS. Etimologie: ferice. Vezi și fericat, fericăciune.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ferica vb. I (înv.) 1. a ferici (pe cineva); a socoti pe cineva fericit. 2. a face bine cuiva.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| verb (VT10) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
feric, fericăadjectiv
- 1. (Despre substanțe) Care are în compoziția sa fier trivalent. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Acid feric. Oxid feric. DEX '09 DEX '98
- Clorură ferică. DLRLC
-
etimologie:
- ferrique DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.