FERECĂTURĂ, ferecături, s. f. (Rar) Acțiunea de a fereca; (concretizat) legătură sau îmbrăcăminte de metal aplicată unui obiect pentru a-l fereca. Ferecătura evangheliei lui Mocrea postelnicul, lucrată cu figuri răsărite... pe placă metalică suflată cu aur. ODOBESCU, S. I 335.